Cum să citim şi să înţelegem Vechiul Testament
 

De la facerea lumii la exilul babilonian /

Vă propunem o incursiune biblică în trecutul umanităţii, aşa cum a fost acesta surprins în cadrul cărţilor de la Geneza până la ultima carte a Regilor, cu scopul de a descoperi împreună profunzimea biblică şi caracterul încă actual al scrierilor Vechiului Testament, ca texte esenţiale pentru cultura universală, în general, indispensabile pentru înţelegerea cât mai adecvată a scrierilor Noului Testament şi fundamentale pentru cele trei mari tradiţii religioase monoteiste ale umanităţii: iudaismul, creştinismul şi islamul.

În acest context, ne vom întâlni cu personaje biblie emblematice, precum Adam şi EvaAvraam şi Sara, Iacob, Iosif, Moise şi Aaron, Ilie şi Elisei (şi altele asemenea), care au amprentat în mod ireversibil memoria umanităţi, literatura şi artele.

Prima partea a Bibliei ebraice este formată dintr-un mare lanţ narativ constituit de-a lungul a nu mai puţin de 9* cărţi biblice (Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Iosua, Judecători, Samuel, Regi), care relatează evenimente aparţinând unui larg spectru temporal. Naraţiunea începe cu facerea lumii şi se încheie cu exilul babilonian al israeliţilor din Regatul de Sud (Iuda) în sec. 6 î.H.

Elaborată cu o deosebită măiestrie literară şi teologică, naraţiunea debutează în cartea Genezei şi se termină în a 2-a carte a Regilor, şi surprinde istoria umanităţii într-o manieră simetrică, începând în răsărit, cu primul cuplu uman, şi încheindu-se tot în răsărit, cu israeliţii deportaţi în părţile Babilonului.

Măiestria literară şi teologică se observă şi în modul în care firul narativ se desfăşoară dinspre general spre particular (reflectoarele narative mutându-se de la observarea întregii umanităţi spre focusarea asupra poporului fiilor lui Israel), precum şi în felul în care relatarea evenimentelor este inteligent combinată cu pasaje legislative mai lungi sau mai scurte (care constituie ceea ce avea să fie cunoscută, până astăzi, sub denumirea de „lege mozaică”), cu secţiuni profetice şi cu pasaje poetice.

Libertate şi robie, bucurii şi întristări, reuşite şi eşecuri, nădejde şi deznădejde, sunt numai câteva din stările pe care, potrivit naraţiunii din Exod – 2 Regi, israeliţii (urmaşi ai lui Avraam, pe linia lui Isac şi Iacob) le vor cunoaşte de la formarea lor ca popor ales de Dumnezeu (o dată cu eliberarea din robia Egiptului) la călătoria tumultuoasă spre Ţara Făgăduinţei şi la stabilirea în ea, până la distrugerea, rând pe rând, a celor două regate israelite şi la deportarea poporului şi revenirea la o nouă formă de îngrădire a libertăţii.

Cursul va cuprinde cinci întâlniri în cadrul cărora va fi vorba despre:

1. Geneza, Exodul

2. Leviticul, Numerii

3. Deuteronomul, Iosua

4. Judecători, 1-2 Samuel

5. 1-2 Regi

*întâlnite însă în canonul biblic ebraic sub forma a 11 cărţi (prin împărţirea cărţii Samuel şi a cărţii Regilor în două – 1 Samuel, 2 Samuel, 1 Regi, 2 Regi).

Imagine – Pictură de Jan Brueghel de Oude şi Peter Paul Rubens – Grădina Edenului, circa 1615 (sursa foto wikipedia)


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!