Intrarea este liberă – înscrierea se face prin e-mail la [email protected]

Vă invităm miercuri, 29 mai, de la ora 19:00, la un nou eveniment cu Augustin Ioan, doctor în arhitectură, profesor universitar la UAUIM Bucureşti, Doctor al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti şi licenţiat în teologie ortodoxă Honoris Causa al Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna, CA, SUA – pentru a descoperi împreună cum arhitectura din perioada regalităţii a schimbat chipul Bucureştiului.

Evenimentul va avea loc în eleganta Sală de Spectacole a Palatului Cercului Militar Naţional – monument istoric, edificiu reprezentativ, cu valoare de simbol al Armatei Române, care figurează printre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii româneşti. A fost proiectat de arhitectul Dimtrie Maimarolu (1859 – 1926), în stilul eclectic, o sinteză armonioasă între elementele preluate din arhitectura antichităţii, a Renaşterii târzii şi a neoclasicismului, sinteză la care a apelat îndeosebi şcoala franceză. Palatul  a fost construit între anii 1911 – 1923, pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din Bucureşti.

”Capitala Regatului României – Bucureşti – aminteşte, dacă îl citim cu atenţie, despre rolul jucat de monarhie direct, regii cerând un mod de echipare edilitară anume, dar şi indirect, în procesul de construcţie naţională prin care a trecut ţara. O Românie iniţială, regat în care se încorporau Muntenia, Moldova şi Dobrogea, dar şi o Românie 2.0, cea de după Marea Unire din 1918. Bucureştii se echipează pentru amândouă regatele cărora le-a slujit drept capitală.

Întâi avem a vorbi despre trecerea de la oraşul medieval, cu hanuri/caravanseraiuri şi mănăstiri, loc de popas pentru negustori care călătoreau tocmai de la Leipzig până la Stambul, poposind (şi) aici. Trecerea a fost violentă şi masivă: bulevarde noi (Elisabeta, care ducea de la Palatul Regal la palatul Cotroceni), edificii noi, de expresie neoclasică sau eclectic-franceză, care au înlocuit, în proces, chiar şi mănăstiri (Casa Armatei/Sărindar, sau CEC/Sf.Ioan). În acest proces, o singură construcţie aminteşte de patria regelui, şi aceea nu avea legătură cu Carol I: Carul cu Bere.

După ocupaţia germană din primul război şi întregirea României Mari, Bucureşti creşte altfel, cu arhitectură neoromânească 2.0 şi, ulterior, în deceniul lui Carol II, cu referinţe la Roma şi la Constantinopol. În fine, trebuie să amintim şi de ecoul acestui proces de construcţie identitară peste hotare, prin pavilioanele pe care România regală îşi propunea să le trimită la expoziţiile universale de la Paris sau, în 1939, la New York, pavilioane care poartă pecetea directă a voinţei regale.

Bucureştii capitală de regat ne propun un peisaj bogat: uneori pitoresc şi eclectic, apoi sever şi monumental în modernitatea sa. Merită să ne reamintim toate acestea, în timp ce ne grăbim spre un viitor necunoscut, purtând stigmatele construite ale altei perioade, cea republicană…” – Augustin Ioan

În cadrul evenimentului ne vom bucura şi de un recital de chitară – cvartet de chitară şi chitară solo – oferit de muzicianul Ovidiu Pintilie şi colaboratorii săi. 

Sursă foto sus – https://www.cmn.ro/Istoric-Palat.html

Acest eveniment este organizat în cadrul