***LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI.

O felie de tort sau de istorie? Şi una, şi alta, vă rog!

Lucruri care gâdilă plăcut urechile, dar şi papilele gustative – vă invităm marţi, 25 noiembrie, de la ora 19:00, la o degustare de prăjituri maghiare clasice, care nu doar au o istorie, ci au făcut istorie. Aceste deserturi rafinate au pătruns în viaţa oraşelor, schimbându-le arhitectura, influenţându-le ţesătura socială şi culturală. Au cucerit imperiul austro-ungar şi, când graniţele acestuia n-au mai fost suficient de largi sau primitoare, au migrat – în caiete pătate de reţete sau în valize diplomatice – devenind ambasadori ai unor epoci, valori şi identităţi profund articulate.

Cofetar şi cofetărie, artist şi operă – vă propunem o incursiune dulce în istorie prin 10 deserturi emblematice, printre care se numără Doboş, Esterházy şi Rigó Jancsi. Fiecare prăjitură vine însoţită de povestea ei, cu context istoric şi cultural, fiind completată şi de un strop de Tokaji, pentru a dezlega limbile şi a stârni dialogul.

Dacă istoria tortului Doboş este deja cunoscută – creat în 1884 de József C. Dobos din Budapesta, devenit simbol al rafinamentului austro-ungar – povestea prăjiturii Rigó Jancsi este mai puţin spusă. Aceasta a luat naştere din iubirea scandaloasă dintre un virtuoz şi o aristocrată, o legătură care a sfidat convenţiile vremii şi a lăsat o amprentă dulce şi îndrăzneaţă în istorie.

Deserturile pe care le vom degusta îşi au originile în bucătării princiare, dar şi în casele burgheze sau ale ţăranilor înstăriţi. Prăjituri ca Somlói Galuska reflectă nu doar nevoia de răsfăţ şi gust, ci şi resursele şi ingeniozitatea gospodinelor de odinioară. Mai mult decât simple reţete, aceste deserturi tradiţionale devin în timp markeri identitari şi pârghii de dialog între oameni şi popoare. Transmise din generaţie în generaţie, consumate cu bucurie, promovate (şi protejate oficial) cu mândrie, ele devin instrumente subtile, dar eficiente, ale diplomaţiei culturale.

Evenimentul va avea loc în superba Vilă Mavrodin, o bijuterie arhitecturală semnată de Petre Antonescu în 1907, care îmbină eleganţa începutului de secol XX cu farmecul cultural de astăzi, găzduind Centrul Cultural al Republicii Ungare, aflată pe liniştita stradă Gina Patrichi din Bucureşti. 

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.

*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.

Sursă foto sus: freepik 

Sursă foto text – https://aiciastat.ro/vila-mavrodin-proiectata-de-arhitectul-petre-antonescu/