Palatul Regal Balcic –  “casa de vis” a Reginei Maria
 

Motto: “Balcicul pentru mine a devenit un colţ de linişte şi odihnă,

unde mă duc să-mi împrospătez sufletul şi trupul.

Balcicul este casa mea de vis, inima mea.”

Maria Regina României

Palatul Regal de la Balcic a fost reşedinţa cea mai iubită de regina Maria şi în întregime creaţia acesteia, toate clădirile complexului fiind construite după planurile şi dorinţele ei.

Construcţia complexului de la Balcic a început în cursul anului 1925. Clădirea principală a domeniului era o vilă, numită de către regina Maria „Tenha Juvah“ (Cuibul singuratic) şi locuită în principal de ea şi de suita sa. Tenha Juvah era compusă din parter şi două etaje, cu paisprezece camere (cinci la parter, trei la etajul I şi şase la etajul al II-lea), două terase (una la etajul I şi alta la etajul al II-lea) şi un balcon. Vila avea un minaret turcesc, dând astfel palatului un aer oriental. Construcţia vilei – proiectată de arhitectul E. Guneş – a durat patru ani din 1925 până în 1929, sub supravegherea reginei şi a secretarului său particular Gaetan Denize.

A doua clădire a complexului Balcic era vila „Mavi Dalga“ (Casa pentru oaspeţi), compusă din şaisprezece camere, printre care apartamentul principelui Nicolae , apartamentul lui Gaetan Denize şi al doamnelor de onoare. Lângă ea se afla clădirea destinată suitei, numită „Sabur Jevi“, cu un stil aparte, având camerele distribute în formă de potcoavă, cu colonade spre mare şi coloane spre interior.

Alături de principalele clădiri, regina Maria a dorit şi amenajarea celor cinci mori turceşti -care au impresionat-o atunci când le-a văzut pentru prima dată în 1924 – în bucătărie, uzină electrică, magazie, locuinţa personalului şi garajul, ca şi construirea altor pavilioane precum: pavilionul administraţiei, pavilionul de odihnă, pavilionul principesei Ileana şi al principelui Nicolae, pavilionul „Izbânda“, „Ciuperca“, „Lingerie“, „Cara Dalga“ sau studioul principesei Ileana.

Ca locuri de rugăciune, regina Maria şi-a construit un templu „Maria Ruh“ şi o bisericuţă „Stella Maris“. Mica biserică era realizată în stil bizantin, din piatră de Balcic, pictată în 1930 de A. Demian şi Papatrindafil şi închinată Maicii Domnului. La palatul său de la Balcic, regina Maria a petrecut clipe minunate împreună cu fiica sa Ileana şi cu oaspeţii săi: publicistul Emanoil Bucuţa, pianista Cella Delavrancea, diplomatul francez Paul Morand, sora sa Victoria Melita (Ducky), pictori români celebri care au imortalizat în pânzele lor frumuseţea peisajului, a mării şi a oamenilor de pe Coasta de Argint.

Pentru că iubea mult florile, plăcându-i să fie numită şi „regina grădinăreasă“, regina Maria a creat şi la Balcic o grădină cu totul deosebită de cele create la Cotroceni, Bran, Copăceni şi Scroviştea. De asemenea, în grădină se găseau coloane, pietre cu inscripţii în arabă, slavonă, dar şi coloane de marmură din Dalmaţia, cadou trimis din Iugoslavia de ginerele ei, regele Alexandru I. Pe lângă coloane, în grădină se găseau şi vase antice pe care un arheolog Kupullunis, prieten al reginei le descoperise în săpăturile din Cipru.

Regina a cerut grădinarilor Jules Jeanin şi Carol Gutman plantarea florilor sale preferate şi anume: crini, irişi, trandafiri, glicine, bujori, migdali, chiparoşi, dar şi cactuşi, plus alte nenumărate soiuri de flori, care se dezvăluiau potrivit lunilor anului. Un loc deosebit în grădină îl ocupau terasele, fiecare purtând numele unui membru al familiei: Mircea, Ferdinand, Carol, Elisabeta, Mignon, Nicolae, Ileana, Sandro, Mihai, Petru Duşan, Elena, George.

Palatul Regal de la Balcic a fost ridicat şi decorat în totalitate după gustul reginei Maria, a fost reşedinţa unde firea romantică a reginei se regăsea, unde se retrăgea să se odihnească şi să-şi refacă forţele, unde îşi primea oaspeţii, care la rândul lor erau fascinaţi de pitorescul Castelului şi al locului. Balcicul sau Coasta de Argint cum îl numea regina, a fost un loc special, pe care l-a îndrăgit din prima clipă, şi tot atunci a hotărât, că trebuie sa-şi ridice aici o “casă albă, trainică, simplă ca linie, cu înfăţişare turcească, o casă la care catul al doilea avea să fie ieşit peste cel de jos. O casă cu acoperiş turtit şi cu picioarele aproape de Mare…”.

Conferinta va avea loc la Grand Hotel Continental, o foarte eleganta cladire, clasata ca monument istoric, candva centrul high-life-ului bucurestean.


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!