Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de luni, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 20, 27 aprilie şi 4 mai.

***Vârsta minimă de participare: 18 ani.

La 30 decembrie 1947, o lovitură de stat punea capăt monarhiei constituţionale ereditare întemeiate de Carol I în urmă cu 81 de ani. În răstimp, domniile celor patru regi ai României s-au confundat cu „orele astrale” ale naţiunii române (consfinţirea la 1878 a statutului de stat suveran şi independent, iar la 1918 a întregirii teritoriale a românilor într-o „Românie Mare”), dar şi cu momente tragice (precum cedările teritoriale din 1940 sau ocuparea României de către trupele sovietice începând din 1944).

Istoria monarhiei româneşti – grav distorsionată în perioada comunistă – a fost redescoperită după 1989, stârnind un interes deosebit publicului românesc. Numărul impresionant de surse primare publicate (jurnale, corespondenţă privată şi documente oficiale) ne-au oferit posibilitatea de a afla ce gândeau şi simţeau regii şi reginele României faţă de problemele majore, dezvăluind şi diverse aspecte ale vieţii lor intime.

Cursul nostru este dedicat istoriei monarhiei în România de la momentul fondării dinastiei naţionale, în 1866, în urma unui plebiscit, până la detronarea celui din urmă suveran, în 1947, printr-o lovitură de stat. Ceea ce propunem cursanţilor este o abordare istorică profesionistă, în care meritele şi căderile membrilor familiei regale sunt explicate într-un context mai larg (intern şi internaţional), dincolo de tentaţiile glorificării sau diabolizării.

Structura cursului

1. Principii dinastice în România: cum a fost organizată şi a funcţionat Casa Regală a României în perioada monarhiei – şi care este statutul ei astăzi.

Vom discuta:

• de ce dinastia naţională a României a fost construită în jurul unui „prinţ străin”? a fost Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen alegerea cea mai potrivită? era posibilă crearea unei dinastii autohtone?
• care erau principiile succesiunii? de ce s-a adoptat „legea salică”, excluzând de la tron fiicele regelui şi pe urmaşii acestora?
• de ce educaţie au avut parte membrii familiei regale – şi cât de bine pregătiţi au fost pentru rolul de monarh constituţional? în ce moduri trăsăturile de personalitate ale regilor României le-au influenţat felul de a lua decizii?
• care au fost relaţiile familiei regale cu familiile boiereşti, clasa mijlocie şi ţărănimea? de ce au fost interzise căsătoriile dintre membrii dinastiei şi români?
• care au fost cele mai influente personaje din anturajul familiei regale?
• ce statut are astăzi familia regală în republică – şi ce reprezintă pentru societatea românească, în istorie şi în continuitatea ei?

2. Domniile primilor doi regi, Carol I (1866-1914) şi Ferdinand I (1914-1927), între Războiul de Independenţă, „La Belle Époque”, Primul Război Mondial şi primul deceniu interbelic;

3. Domniile ultimilor doi regi, Carol al II-lea (1930-1940) şi Mihai I (1927-1930, 1940-1947), în perioada evoluţiilor geopolitice din anii ’30 şi ’40, culminând cu al Doilea Război Mondial şi ocupaţia sovietică;

Vom discuta:

• ce rol constituţional avea monarhul în sistemul politic românesc?
• care au fost cele mai importante acţiuni şi decizii ale suveranilor români, care au influenţat sau determinat evenimente din istoria naţională şi/sau europeană?
• ce contribuţie au avut reginele României (regina Elisabeta, regina Maria, regina-mamă Elena) în istoria naţională?
• ce situaţie socială şi politică a moştenit fiecare dintre regi de la înaintaşul său şi care a fost posteritatea pe care au lăsat-o succesorului?
• au existat momente în istoria Regatului României în care s-a discutat despre schimbarea dinastiei sau trecerea la republică?
• care sunt cele mai persistente mituri şi erori de percepţie privind istoria monarhiei în România?

Casa generalului Henri Cihoski, care găzduieşte Fundaţia Calea Victoriei şi întâlnirea noastră, ne va ajuta să intrăm în atmosfera unei epoci în care românii, având în frunte regii lor, ocupau pe continentul european locul la care demografia, geografia şi resursele îi îndreptăţeau.