„Clasa Marelui Voevod de Alba Iulia face şcoală pe teren (…); deplasările Clasei Marelui Voevod, despre care citeşte lumea [în mod] obişnuit în cursul lunilor iunie, nu sunt simple plimbări, ci sunt tot atâtea ocazii de consolidare şi cimentare strânsă a cunoştinţelor asimilate disparat peste an”. Ion Conea – autorul acestor rânduri – a condus, ca profesor de geografie al Regelui Mihai, unele dintre aceste excursii, relatând-o pe una din ele într-o carte bogat ilustrată, intitulată: Cum învaţă a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai.

Regele Mihai a urmat cei opt ani de liceu – care cuprindeau şi gimnaziul, conform organizării şcolare a vremii – în cadrul Clasei Palatine, un colectiv format din elevi proveniţi din Bucureşti şi din toate provinciile României Mari (Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Banatul), inclusiv din rândul minorităţilor naţionale – saşii şi secuii. Între anii 1933 şi 1940, elevii clasei au efectuat mai multe excursii în ţară, care i-au purtat, printre altele, în Ţara Haţegului (1935), Bucovina (1936), Oltenia (1938) şi Maramureş (1939). Lecţiile aveau adesea un caracter interdisciplinar şi urmăreau multiple obiective, fiind concepute ca aplicaţii practice ale cunoştinţelor teoretice.

Scopul lecţiilor de sinteză era ca, prin explorarea succesivă a diferitelor regiuni ale ţării, să se contureze în „ochii minţii” viitorului Rege „imaginea unică a Ţării celei mari”, peste care avea să fie chemat cândva să domnească. O coincidenţă stranie a făcut ca, exact în ziua bacalaureatului Clasei Palatine din 27 iunie 1940, să înceapă deliberările Consiliului de Coroană asupra ultimatumului sovietic pentru cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Destrămarea unităţii teritoriale a marcat sfârşitul domniei Regelui Carol al II-lea, lăsându-i Regelui Mihai o ţară mai mică decât aceea pe care o primise la prima sa domnie, ca rege minor.

Prin acest curs vă propunem să mergem „cu ochii minţii” pe urmele Clasei Palatine într-o „excursie istorică” în care vom afla:

• Ce însemna o „lecţie de sinteză” şi prin ce se deosebea ea de o simplă excursie şcolară?
• Cum erau selectate destinaţiile anuale? Care au fost itinerariile şi temele centrale urmărite în fiecare dintre călătorii?
• De ce Basarabia, deşi parte a României Mari, nu a făcut parte din traseul lecţiilor de sinteză?
• Cum reacţionau comunităţile locale când apăreau Principele Moştenitor şi colegii lui – şi de ce se prefera să se evite primirile oficiale?
• Care au fost efectele practice ale acestor experienţe în formarea Regelui Mihai, odată ajuns pe tron?
• Ar fi putut modelul Clasei Palatine să revoluţioneze învăţământul public românesc dacă ar fi fost adoptat pe scară largă – şi de ce nu s-a întâmplat acest lucru?

Casa generalului Henri Cihoski, care găzduieşte Fundaţia Calea Victoriei şi întâlnirea noastră, ne va ajuta să intrăm în atmosfera unei epoci în care românii, având în frunte regii lor, ocupau pe continentul european locul la care demografia, geografia şi resursele îi îndreptăţeau.