La ce-i bună literatura română?
 

Vă propun un exerciţiu de sinceritate. Ni se spune automat că literatura face parte din cultura şi identitatea noastră naţională. Alături de limbă şi istorie. O învăţăm în şcoală, dar n-o înţelegem cum se cuvine. O recitim sau nu, dar o cităm în diverse conversaţii personale sau alte „războaie” pe reţele sociale. Literatura română rămâne o necunoscută.

Ne vedem în 3 întâlniri despre literatura română. Literatură care merită sinceritate, o cunoaştere mai bună în performanţele ei reale.

Sigur, vom stabili un top al scriitorilor şi cărţilor de parcurs. Cu mult mai important, însă, vom dobândi „chei de forţă” pentru a înţelege succesele de lungă durată ale ficţiunii, reuşite cu adevărat greu de descoperit în alte literaturi. Ne vedem în aceste 3 întâlniri cu teme esenţiale:

1. La ce-s utili scriitorii români? Ca să ne încânte. Cum erau create fictiunile literaturii române (Dimitrie Cantemir – Istoria Ieroglifică, Camil Petrescu – Patul lui Procust, Mateiu Caragiale-Craii de Curtea veche, Ştefan Agopian – Manualul întâmplărilor)? Care-i rostul lor acum, în epoca aceasta pragmatică. (Lucian Teodorovici – Circul nostru vă prezintă, Filip Florian – Degete mici, Ioan S.Pop – Ieudul fără ieşire, TO Bobe – Cum mi-am petrecut vacanţa de vară).

2. De ce ajung „genii” scriitorii români? Ca să ne mândrim cu ei. Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu n-au vrut să fie genii. Ori, sunt cu adevărat palpitante detaliile acestui proces prin care un creator devine „geniu. Acest proces merită supus dezbaterii.

3. Dacă-i avem drept modele pe scriitorii români, oare nu putem să povestim şi noi? De ce nu, încercăm un exerciţiu de storytelling. Se dă Lipscaniul bucureştean. Au scris scriitorii români despre Lipscani (Ion Minulescu, Anton Bacalbasa, Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, Ioana Parvulescu etc.). De ce nu am povesti şi noi, astăzi, despre Lipscani?

Cu o zi înainte de începerea cursului, toţi cei înscrişi (taxa achitată) vor primi  un link, cu ajutorul căruia să acceseze cursul şi instrucţiunile de conectare la Zoom.

Eugen Istodor este jurnalist, absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Doctor în sociologie, cu o cercetare despre umor coordonată de profesorul Vintilă Mihăilescu. Între 1990 şi 2011 a fost senior editor al publicaţiei Caţavencu, săptămînal incomod, devenită din 1992 Academia Caţavencu, şi semnatar al rubricilor de interviu şi reportaj. Între 2011 şi 2014 a fost reporter la săptămînalul Caţavencii. Colaborează cu Cotidianul (2004-2009) şi cu Dilema veche (din 1998). Este fondatorul secţiunii Perspektiva de pe HotNews.ro. Este cadru didactic asociat la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării din Facultatea de Litere. Cărţi publicate la Editura Polirom: Vieţaşii de pe Rahova (2005, 2008), Cartea vieţii mele (2007), Dicţionarul ideilor fixe (2009), 101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă (2012). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (2008).

sursa imaginii e aici

Cumpără »

Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!