Dezamăgirea: cum gestionăm această emoţie puternică, articol scris Florina Cioagă pentru Magic FM
 

Florina Cioagă, Psiholog Clinician, Psihoterapeut, Coach ICF, Senior Trainer şi lector la Fundaţia Calea Victoriei, a scris un articol pentru Magic FM – Make Life Magic, pe care te invităm să-l citeşti aici:

Adesea subestimată în profunzimea ei, dezamăgirea merge mult dincolo de o simplă tristeţe.

Neuroştiinţa şi psihologia ne oferă perspective fascinante asupra modului în care creierul nostru procesează dezamăgirea şi explică de ce o resimţim cu o anumită intensitate. Iată câteva aspecte mai puţin cunoscute despre dezamăgire:

Neuroştiinţa dezamăgirii

Habenula, „centrul dezamăgirii”: O mică regiune cerebrală numită habenula laterală este esenţială în procesarea feedback-ului negativ. Când o recompensă anticipată nu se materializează, habenula devine activă, ducând la scăderea motivaţiei şi la emoţii negative. La persoanele cu depresie sau anxietate, habenula poate fi hiperactivă. Persoanele cu depresie sau anxietate pot prezenta adesea o hiperactivitate a habenulei.

Jocul neurotransmiţătorilor: Intensitatea dezamăgirii este modulată de un echilibru între glutamat (care amplifică semnalele) şi GABA (care le atenuează). Cu cât glutamatul este mai dominant, cu atât semnalul de dezamăgire este mai puternic.

Dopamina: Deşi asociată cu plăcerea, dopamina joacă un rol complex. Când aşteptările nu sunt îndeplinite, creierul înregistrează o „eroare de predicţie a recompensei” negativă. Studiile sugerează însă că anumiţi neuroni dopaminergici pot creşte activitatea după o dezamăgire, indicând un posibil mecanism de coping care ne ajută să căutăm noi căi de motivare.

Durerea emoţională este reală: Când suntem dezamăgiţi, centrele de durere din creier se pot activa, generând o senzaţie de „durere emoţională” intensă, similară cu durerea fizică. Interesant este că unele studii sugerează că analgezicele pot atenua, într-o oarecare măsură, această durere emoţională.

Momente în care simţim dezamăgire mai des:

Aşteptări nerealiste: Aceasta este principala cauză. Dezamăgirea apare când realitatea nu se aliniază cu proiecţiile noastre idealizate, amplificată de aşteptări rigide sau de comparaţia cu „vieţile perfecte” de pe reţelele sociale.

„Efectul de sosire”: Credinţa că fericirea şi împlinirea totală vor veni odată cu atingerea unui obiectiv major. Când acel sentiment nu este la fel de intens sau durabil pe cât se aştepta, apare dezamăgirea, arătând o aliniere internă greşită.

Acumularea mărunţişurilor: O serie de mici dezamăgiri cotidiene (trafic, erori minore) se pot aduna, ducând la o iritabilitate generală şi reacţii disproporţionate la evenimente minore.

Perioade de vulnerabilitate: Suntem mai susceptibili la dezamăgire când suntem stresaţi, obosiţi sau trecem prin schimbări majore, deoarece resursele noastre emoţionale sunt scăzute.

Persoanele care simt că totul li se cuvine: Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de îndreptăţire (care cred că li se cuvin anumite lucruri fără efort) sunt mai predispuse la dezamăgire cronică transformând aşteptările nerealiste în frustrare şi furie.

Dezamăgirea este o emoţie universală, o umbră inevitabilă care însoţeşte lumina speranţei şi a aşteptărilor. Indiferent dacă este vorba despre o promovare ratată, un proiect eşuat, o relaţie care nu s-a concretizat sau pur şi simplu o zi care nu a decurs conform planului, dezamăgirea loveşte adesea cu o intensitate surprinzătoare. Poate lăsa în urmă un sentiment de gol, de tristeţe, de frustrare sau chiar de furie. Dar cum navigăm prin acest peisaj emoţional fără a ne lăsa copleşiţi? Răspunsul stă în a învăţa să gestionăm dezamăgirea într-un mod constructiv, transformând-o dintr-o povară într-o trambulină pentru creştere personală.

Cum gestionăm dezamăgirea

Recunoaşterea şi validarea emoţiei – Permiteţi dezamăgirii să existe. Nu o reprimaţi. Daţi-vă voie să simţiţi tristeţea sau frustrarea. Recunoaşterea onestă („Este în regulă să mă simt dezamăgit acum”) este primul pas spre vindecare. Puteţi scrie într-un jurnal sau vorbi cu o persoană de încredere.

Identificarea rădăcinii dezamăgirii – De ce anume sunteţi dezamăgiţi? A fost o aşteptare nerealistă? O proiecţie idealizată care nu s-a concretizat? Înţelegerea sursei vă permite să vă ajustaţi perspectiva şi să preveniţi dezamăgiri similare în viitor, făcând diferenţa între un obiectiv ambiţios şi un vis fantezist.

Schimbarea perspectivei şi reîncadrarea situaţiei – După ce aţi procesat emoţia iniţială, priviţi situaţia dintr-un alt unghi. Ce puteţi învăţa din această experienţă? Dezamăgirea poate fi un profesor valoros, arătându-vă slăbiciuni, lipsuri de informaţii sau că o anumită cale nu era potrivită. Întrebaţi-vă: „Ce oportunităţi noi ar putea apărea acum?” Reîncadrarea înseamnă găsirea sensului şi a potenţialului de creştere.

Concentrarea pe ce putem controla – Nu vă irosiţi energia pe „ce-ar fi fost dacă” sau pe circumstanţe externe. Mutaţi-vă atenţia pe ceea ce este în puterea voastră: modul în care reacţionaţi, ce învăţaţi şi următorii paşi pe care îi faceţi. Acţiunile concrete vă pot readuce sentimentul de control.

Acţiunea (chiar şi cu paşi mici) – Inacţiunea perpetuează sentimentul de neputinţă. Luaţi măsuri, oricât de mici ar fi. Revizuiţi-vă planul, căutaţi noi oportunităţi, învăţaţi o abilitate nouă sau dedicaţi-vă unei activităţi plăcute. Fiecare mic pas înainte este o victorie şi vă ajută să recâştigaţi impulsul.

Practicarea auto-compasiunii – Fiţi blânzi cu voi înşivă, aşa cum aţi fi cu un prieten. Recunoaşteţi că aţi făcut tot ce aţi putut (sau aţi învăţat din greşeli), că eşecul nu vă defineşte valoarea şi că este uman să simţiţi durere. Odihniţi-vă şi practicaţi auto-îngrijirea.

Căutarea sprijinului – Nu trebuie să treceţi singuri prin dezamăgire. Vorbiţi cu prieteni, familie sau mentori. Exprimarea sentimentelor poate fi eliberatoare, iar o perspectivă externă poate oferi claritate. Dacă dezamăgirea persistă, căutaţi ajutor profesional (terapie, coaching).

Construirea rezilienţei pentru viitor – Fiecare dezamăgire gestionată constructiv consolidează rezilienţa emoţională. Vă veţi reveni mai repede şi mai puternic, recunoscând că sunteţi capabili să depăşiţi dificultăţile şi că aveţi resursele interne necesare.

„Dezamăgirea este o parte inerentă a existenţei umane, un semnal că ne pasă şi că ne străduim.”

Învăţând să o gestionăm cu graţie şi inteligenţă emoţională, o putem transforma dintr-o sursă de durere într-un catalizator pentru o mai bună înţelegere de sine, o mai mare adaptabilitate şi, în cele din urmă, o viaţă mai plină şi mai împlinită.

Florina Cioagă, Psiholog Clinician, Psihoterapeut, Coach ICF şi Senior Trainer este lector la Fundaţia Calea Victoriei, unde va susţine cursul online Cum să ne gestionăm emoţiile într-un mod sănătos, începând cu 16 septembrie.


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!