Fascinaţia trecutului: Introducere în Arheologie
 

Ridicându-mi ochii din caietul de teren, l-am văzut pe unul dintre studenţi fugind. Venea din partea cealaltă a văii, unde terenul era plat, de dincolo de râu. Oare era Jo, una dintre studentele de anul 3? Se zbătea, cu braţele agitându-se dezordonat în timp ce încerca să-şi păstreze echilibrul […] Cu obrajii roşii, faţa plină de noroi a spus “am găsit… caroul 145… suprafaţa erodată… Steve mi-a spus să vă chem… aduceţi aparatul de fotografiat, mai multe pungi…”

Douglas Bailey, arheolog englez, despre descoperirea unei statuete de lut vechi de 7000 ani, pe un şantier arheologic din sudul României

Trecutul – mai îndepărtat sau mai apropiat, al unei comunităţi sau al fiecăruia dintre noi – îşi face simţită prezenţa prin urmele lui materiale care ne înconjoară: clădiri, morminte, statui, vase sau oseminte. Când ne gândim la arheologie, ne vine în minte fiorul scoaterii la lumină a unor ruine care au stat ascunse sute, mii, sau chiar zeci de mii de ani. Provocarea vine însă după: cum să le interpretăm? În cele 4 întâlniri ale cursului de introducere în arheologie, vom descoperi ce metode complexe folosesc arheologii ca să ajungă la oamenii din spatele acestor urme ale trecutului. Desigur, aceste metode au limitele lor şi vom vorbi şi despre acest lucru.

Vom povesti despre cum descoperim, ce descoperim şi cum interpretăm. În plus, vei înţelege de ce arheologia nu este o ştiinţă cu şi despre lucruri moarte. Dimpotrivă – într-o lume care continuă să se transforme, ameninţată de schimbări climatice, provocată de multiculturalism sau mişcări de populaţii, exemplele arheologice ne pot arăta cum au gestionat în trecut, cu succes sau nu, alte grupuri umane provocări similare.

Temele cursului de introducere în arheologie sunt:

1. Ce este arheologia? Cum au descoperit europenii că lumea s-a născut cu mult înainte de anul 4004 î.e.n. (anul tradiţional al Genezei din Evul Mediu)? Cum găsesc şi cum sapă arheologii un sit?

2. Artefactele şi poveştile lor. Cum interpretăm descoperiri precum discul de bronz de la Nebra, tezaurul de la Sutton Hoo (mormânt-barcă anglo-saxonă) sau vase ceramice Cucuteni?

3. Mari descoperiri arheologice: primele „oraşe” neolitice, palatele miceniene, Troia, Stonehenge, civilizaţia Harapa (India) sau complexele aztece.

4. Ştiinţe conexe arheologiei – ce impact au noile analize de ADN asupra interpretării trecutului? Ce ne spune un grăunte de polen? Ce putem afla despre oamenii trecutului din studierea osemintelor?

Înscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!