În Marea Britanie, localnici şi turişti din întreaga lume se adună să privească ceremonia schimbării gărzii la Palatul Buckingham. Astăzi uităm adesea că astfel de momente aveau loc şi la Palatul Regal din Bucureşti. Diplomaţii străini erau aduşi cu trăsura pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, iar mii de oameni dansau la balurile Curţii Regale de Anul Nou, într-o tradiţie demnă pentru capitala unui regat european din „La Belle Époque”. Deşi Curtea Regală a României s-a schimbă după Primul Război Mondial, anumite ceremonii au continuat neîntrerupt până în 1947 – ultimul an al monarhiei.

În prezent, regalitatea este încă destul de prezentă în spaţiul public românesc, atât la nivelul memoriei istorice cât şi în actualitatea cotidiană. Familia regală a României are un statut cu totul aparte în peisajul fostelor dinastii domnitoare din Europa: personalităţi de prim rang îi primesc decoraţiile, iar instituţii prestigioase îi solicită patronajul; firme reputate poartă sigla de „furnizor regal”; televiziunea naţională îi dedică o emisiune săptămânală („Ora Regelui”); mii de persoane participă cu entuziasm la Garden Party-ul oferit la 10 mai; Castelul Peleş este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară etc. Acest fenomen ne îndeamnă să privim în trecut, pentru a înţelege resorturile sale profunde.

Cursul de faţă propune o incursiune în istoria monarhiei româneşti, de data aceasta în culisele Casei Regale, în baza unei cercetări profesioniste şi sistematice asupra arhivelor istorice. Vom răspunde la întrebări precum:

• Cum a arătat Curtea fiecărui rege al României (Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I)? Cum se aseamănă şi diferenţiază cu alte curţi regale de la vremea respectivă? De ce Curtea regală funcţiona ca o instituţie privată, şi nu ca una de stat?
• Cum erau selectaţi oamenii care lucrau la Curtea regelui? Care au fost cei mai influenţi oameni din preajma familiei regale? Ce soartă au avut foştii slujbaşi ai monarhiei în perioada regimului comunist?
• De ce are nevoie monarhia de ceremonii şi protocol? Ce tipuri de evenimente s-au organizat neîntrerupt în toată perioada Regatului? Ce tradiţii istorice sunt continuate astăzi de Casa Regală a României?

Casa generalului Henri Cihoski, care găzduieşte Fundaţia Calea Victoriei şi întâlnirea noastră, ne va ajuta să intrăm în atmosfera unei epoci în care românii, având în frunte regii lor, ocupau pe continentul european locul la care demografia, geografia şi resursele îi îndreptăţeau.