Vă invităm luni, 27 mai, de la ora 19:00, la un nou eveniment cu Arina Gheorghiţă, una din cele mai populare, efervescente şi carismatice prezenţe din cadrul fundaţiei. Evenimentul va avea în superbul Palat Cesianu-Racoviţă, o clădire cu o istorie fascinantă redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.

Nici o şcoala şi nici un curent nu începe în urma unei şedinţe de pictori. Nimeni nu s-a întrunit vreodată ca să stabilească dinainte aşa ceva şi apoi să înfăptuiască. Aceste fenomene apar spontan în lumea artei atunci când se întrunesc în mod neaşteptat nişte condiţii esenţiale: un teritoriu liber nesupus regulilor societăţii şi comerţului şi o jinduială generală a epocii, plus o anumită sete de nou care apare doar la capătul unei perioade de stagnare şi de mediocritate. La noi s-a nimerit să fie Balcicul. Regina Maria a jucat un mare rol. Întâmplarea, de asemenea, a jucat un rol. Dar nimic nu putea anticipa euforia explozivă, efervescenta , energia cu care pictorimea română s-a năpustit asupra ocaziei.

I-am spus Academia Soarelui pentru că ce s-a întâmplat acolo a fost una din cele mai strălucite şcoli de plein air din Europa (după mine, chiar cea mai bună) şi pentru că a fost o apoteoză a Dobrogei, exprimând exact ce se întâmpla acolo de sute de ani: o existenţă lenes contemplativă, de factură cosmopolită cu gust orientalizant şi exotism arid şi strălucitor aşa cum numai o margine de imperiu poate furniza.

În centrul acţiunii se află divinul Tonitza cu prietenul său cel mai bun, Ştefan Dimitrescu. Vom vorbi şi despre pictura lor dar şi despre prietenia lor legendară. Iser e un pilon foarte solid în toată combinaţia, fiind robust şi măreţ ca glia românească dar şi cu o înţelegere totală a Dobrogei ca şi creuzet în care bolborosesc aromele Orientului. Completat de etern optimistul Dărăscu şi de desenatorul de înaltă clasă Steriadi… pâna la urmă e greu de spus cine e centrul acţiunii la Balcic. Atingem şi arhitectura Dnei Delavrancea Gibory dar şi pe Lucia Dem Bălăcescu cel mai alintat talent din trupa amazoanelor de la Balcic , pentru că trebuie s-o spunem clar, Balcicul e plin de femei.  Mai multe însă…în situ!