Vă invităm la un curs susţinut de Dumitru Borţun, doctor în filosofie şi profesor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, organizat în cinci şedinţe.

La ce ne foloseşte gândirea critică? Avem nevoie de ea dacă dorim să aflăm adevărul despre lume şi despre noi înşine sau dacă vrem să găsim soluţii corecte şi să luăm decizii bune. Spre deosebire de gândirea critică, gândirea naturală nu ne ajută să aflăm adevărul sau să luăm decizii bune, dar ne satisface unele nevoi psihice: gândirea deziderativă (wishful thinking), care ne conduce la concluziile dorite, ne ajută să ne dăm dreptate şi ne salvează, astfel, respectul de sine; gândirea inautentică, maestră în combinarea unor idei primite de-a gata (des idees recues), ne ajută să asociem ideile altora, ne face să credem că gândim şi, astfel, ne oferă siguranţă emoţională.

Opţiunea între gândire critică şi gândire naturală aparţine fiecăruia dintre noi; contează tipul de activitate, locul de muncă şi sarcinile de serviciu, dar şi ceea ce ne dorim de la viaţă, standardele pe care le avem pentru noi înşine. Dorinţa de a gândi corect, de a cunoaşte adevărul şi de a lua deciziile cele mai bune poate avea legătură şi cu idealul de viaţă, cu nevoia de dezvoltare personală, cu maniera în care proiectăm o variantă mai bună a noastră.

Gândirea critică se educă, nu ne naştem cu ea. Cei care optează pentru cunoaşterea realităţii în detrimentul confortului psihic se vor înscrie la un curs de GÂNDIRE CRITICĂ. Este cursul pe care îl fac cei care se pregătesc pentru a deveni magistraţi, numeroşi manageri din corporaţii, mulţi directori din administraţia publică şi unii lideri politici.

Temele care  vor fi abordate în decursul celor cinci întâlniri sunt:

I. Introducere: cunoaştere comună şi cunoaştere ştiinţifică

1. Raportul dintre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică; gândire naturală şi gândire critică.

2. Critica simţului comun (valoarea experienţei; valoarea metodologică; obiectul cunoaşterii; limbajul; psihologia aferentă).

II. Gândirea critică

1. Repere teoretice – ce este gândirea critică; o definiţie sintetică; utilitatea gândirii critice.

2. Istoria gândirii critice.

• Antichitatea: Socrate, Platon şi Aristotel;
• Evul Mediu: „cearta universaliilor”; Toma de Aquino;
• Renaşterea: Machiavelli, Morus, Campanella şi Francis Bacon;
• Modernitatea: Descartes, Hobbes, Locke, Kant, Comte, Spencer şi Darwin; demitizarea şi critica iluziilor: Marx, Freud, Wittgenstein şi Piaget;
• Orientări contemporane: epistemologia şi psihologia cognitivă; domenii de aplicare a gândirii critice în zilele noastre.

3. Gândirea critică – un domeniu interdisciplinar

4. Gândirea critică în contextul învăţământului contemporan. Scurt istoric; cadrul necesar pentru dezvoltarea gândirii critice; strategii didactice pentru dezvoltarea gândirii critice; abilităţi de gândire critică.

4.1. Exemple de activităţi pentru dezvoltarea gândirii critice

4.2. Deprinderi de cercetare în gândirea critică; lista comportamentelor observabile

4.3. Concluzii: Cum să-ţi formezi o gândire critică

III. Aplicarea gândirii critice: raţionarea morală; frisco: conversaţii şi prezentări

1. Raţionarea morală  – aserţiuni morale descriptive şi prescriptive; distingerea aserţiunilor prescriptive morale de alte aserţiuni prescriptive; a obţine un „trebuie” dintr-un „este”; premise descriptive şi aserţiuni prescriptive.

2. FRISCO; aplicaţii în luarea unei decizii cu privire la ce să crezi sau ce să faci

2.1. Ce este FRISCO (dispoziţii ale gândirii critice; elaborarea de argumente FRISCO)

3. Cum gândim critic atunci când discutăm cu alţii – sfaturi generale; căutarea clarificării; maximele conversaţionale.

Testimoniale

1. „Vreau să vă adresez mii de mulţumiri pentru acest curs. Este o adevărată onoare şi plăcere să mă aflu (chiar şi în spatele unui mic ecran) în faţa unui maestru precum domnul profesor Dumitru Borţun şi unui grup extraordinar de colegi cu care tind să cred că împărtăşim valori comune în acest sens. Mă voi opri aici cu laudele (deşi sunt pe deplin meritate şi mult mai mult de atât) evitând să cad în capcana linguşelii. În cele două ore de curs simt că trăiesc un vis; un vis devenit realitate. Îmi pot doar imagina câtă bucurie şi cât de norocoşi se pot simţi studenţii domniei sale. Cea de-a doua şedinţă mi-a răspuns la multe întrebări şi, totodată, a trezit în mine dorinţa de a aprofunda informaţiile prezentate în amănunt. Încă o dată vă adresez mii de mulţumiri şi vă urez mult succes în continuare, confirmând de acum prezenţa la viitoarele cursuri.” – Ionela Brojboiu

2. „Pentru mine, ca studentă la Resurse Umane, cursul de gândire critică organizat de Fundaţia Calea Victoriei a fost cu adevărat valoros. Într-un domeniu ca al meu, unde luăm des decizii care afectează oameni şi organizaţii, este esenţial să ştii să gândeşti clar, etic şi argumentat. Am învăţat ce înseamnă raţionarea morală şi cum să fac diferenţa între afirmaţii descriptive şi cele prescriptive, lucru care mă ajută acum să înţeleg mai bine ce stă în spatele unei opinii sau decizii. Mi s-a părut foarte interesant şi util modelul FRISCO, care m-a învăţat cum să îmi clarific întrebările, să analizez situaţiile în profunzime, să pun în balanţă argumentele pro şi contra şi să reflectez asupra întregului proces decizional. Cursul mi-a adus o nouă perspectivă asupra modului în care gândesc şi iau decizii. Am realizat cât de important este să nu mă grăbesc, să verific mereu ipotezele şi să fiu deschisă la idei şi puncte de vedere diferite, chiar şi după ce cred că am luat o decizie bună. Îi mulţumesc domnului Dumitru Bortun pentru modul clar, pasionat şi bine argumentat în care a susţinut cursul. A reuşit să explice concepte complicate într-un mod accesibil şi să ne provoace să gândim mai profund. A fost o experienţă care, cu siguranţă, mă va ajuta atât în carieră, cât şi în viaţa de zi cu zi.” – Bianca-Nicola Florea

3. „Am participat cu mare interes la cursul de „Introducere în Gândirea Critică”, susţinut de prof. univ. dr. Dumitru Borţun, şi pot spune că a fost o experienţă extrem de valoroasă, atât din punct de vedere intelectual, cât şi personal. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost modul în care profesorul a reuşit să îmbine conceptele teoretice cu exemple clare şi relevante din viaţa cotidiană, provocându-ne să ne punem întrebări esenţiale despre modul în care percepem realitatea şi luăm decizii.

Mi-au rămas în minte în special discuţiile despre diferenţa dintre cunoaşterea ştiinţifică şi cea comună, despre semioză şi filtrul cultural prin care interpretăm lumea, precum şi despre „elefantul” subconştient din metafora lui Jonathan Haidt, o imagine puternică a modului în care emoţiile şi instinctele ne influenţează gândirea. Cursul m-a ajutat să înţeleg mai clar cum funcţionează procesul decizional, cum ne formăm opiniile şi cât de uşor putem cădea pradă erorilor logice sau manipulării atunci când nu avem instrumentele mentale adecvate.

Discuţiile au fost interactive, dinamice şi provocatoare, iar stilul de predare al profesorului riguros, dar accesibil,  a creat un spaţiu autentic de reflecţie şi dialog. De asemenea, mi-a plăcut faptul că am fost încurajaţi nu doar să reţinem informaţii, ci mai ales să le punem sub semnul întrebării, să analizăm perspective diferite şi să ne dezvoltăm o gândire autonomă şi argumentativă.

Recomand cu încredere acest curs tuturor celor care doresc să îşi antreneze gândirea critică, să înţeleagă mai bine cum funcţionează mintea umană şi să evite capcanele gândirii superficiale sau prejudecăţilor. Este o investiţie valoroasă în dezvoltarea personală şi profesională, mai ales într-o lume marcată de informaţii contradictorii, polarizare şi presiuni sociale constante.” – Bianca Militaru

Business photo created by drobotdean – www.freepik.com