Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de miercuri, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 9 şi 16 decembrie.

***Vârsta minimă de participare: 18 ani.

Între Pacea de la Augsburg (1555) şi Pacea Westfalică (1648), Europa traversează o perioadă de fragmentare confesională, conflicte dinastice şi aşteptări apocaliptice. Confesiunile religioase devin tot mai strâns legate de consolidarea puterii politice, iar cultura tipărită transformă manifestul şi pamfletul în instrumente de intervenţie religioasă şi intelectuală. Medicina, teologia şi filosofia naturii nu sunt încă domenii clar delimitate, iar numeroşi gânditori caută noi forme de cunoaştere la intersecţia dintre teologie, alchimie, hermetism şi studiul naturii.

În acest context apar, între 1614 şi 1616, trei manifeste anonime care anunţă o „reformă generală” a religiei, a cunoaşterii şi a societăţii, atribuite unei frăţii a cărei existenţă istorică, organizare şi activitate rămân dificil de stabilit. În secolele următoare, aceste texte vor inspira interpretări, controverse şi proiecte intelectuale diverse. Istoria rosicrucianismului oferă astfel un caz relevant pentru înţelegerea felului în care tradiţiile religioase şi esoterice au participat la transformările Europei moderne.

Cursul urmăreşte condiţiile religioase, politice şi culturale care au făcut posibilă apariţia manifestelor rosicruciene, receptarea şi ecourile lor. De la o fraternitate prezentată în texte, dar greu de identificat istoric, la grupări iniţiatice şi proiecte moderne de reînnoire spirituală, vom analiza felul în care se construieşte şi se transmite o tradiţie aflată la intersecţia dintre istorie, mit şi memorie culturală.

Abordarea acestui curs este istorică şi critică, bazată pe metodele istoriei religiilor şi ale istoriei ideilor. Cursul nu este un atelier practic sau esoterist, ci o analiză a textelor, contextelor istorice şi interpretărilor care au modelat apariţia şi dezvoltarea fenomenului numit “rosicrucianism”.

***Cursul se adresează celor interesaţi de istoria religiilor, istoria ideilor şi a mentalităţilor şi de transformările raporturilor dintre religie, filosofia naturii şi ştiinţa modernă.

Structura cursului:

Şedinţa 1. Europa multiconfesională şi apariţia manifestelor (secolele XVI–XVII)

• Contextul: Rolul Reformei protestante în transformarea peisajului intelectual şi literar european. Confesionalizarea Sfântului Imperiu Roman german, tensiunile care precedă Războiul de Treizeci de Ani şi universul intelectual al epocii: proiecte religioase radicale, aşteptări milenariste, medicina şi chimia paracelsiene, hermetismul renascentist.
• Manifestele rosicruciene şi receptarea lor: Fama Fraternitatis, Confessio Fraternitatis şi Nunta chimică, citite în contextul culturii tipărite şi al proiectelor de reformă religioasă şi intelectuală. Vom urmări reacţiile şi polemicile provocate de aceste texte, până la controversa de la Paris din 1623.
• Interpretarea critică: Interpretarea lui Frances Yates despre legăturile dintre rosicrucianism, Palatinat şi apariţia ştiinţei moderne, criticile aduse acestei teze şi principalele modele alternative.

Şedinţa 2. De la text la instituţie: Iluminism, societăţi iniţiatice şi contra-Iluminism (secolele XVII–XX)

• De la emulaţie la instituţionalizare: Circulaţia etichetei „rosicrucian”, între revendicare identitară, prestigiu intelectual şi mistificare. Apariţia grupărilor rosicruciene şi integrarea simbolurilor rosicruciene în gradele francmasoneriei secolului al XVIII-lea, în contextul sociabilităţii iluministe şi al proiectelor concurente de reformă şi restaurare.
• Geografii şi reacţii: Circulaţia ideilor rosicruciene în Europa Centrală şi de Est şi în Rusia, raporturile cu romantismul şi cu proiectele de reînnoire a ordinii creştine europene.
• Moştenirea modernă: Cum se construieşte o tradiţie şi cum sunt reinterpretate originile ei, în dialog cu perspectiva lui Eric Hobsbawm asupra tradiţiilor inventate. Ce ne arată cazul rosicrucian despre graniţele, adesea permeabile, dintre religie, esoterism şi cunoaşterea naturii?

***Lecturi orientative: Frances Yates, The Rosicrucian Enlightenment; Wouter Hanegraaff, Esotericism and the Academy; Christopher McIntosh, The Rose Cross and the Age of Reason.