Vă invităm sâmbătă, 17 octombrie, de la ora 11.00, la cea de-a patra conferinţă din cadrul noului proiect „ISTORIA ROMÂNILOR PRIN FAMILII”. Evenimentul, susţinut de acad. Georgeta Filitti, este dedicat Familiei Caradja şi va avea loc la Hanul lui Manuc, în Salonul Voievodal, o clădire istorică din inima capitalei, care păstrează atmosfera de început de sec al XIX-lea.

Familia Caradja (scrisă şi Caragea sau Karadja, în greacă Καρατζάς) este o veche familie nobilă de origine greco-bizantină, cu o importantă prezenţă fanariotă şi boierească în Ţările Române. Originea familiei poate fi aflată în Imperiul Bizantin (Constantinopol), primul membru fiind atestat istoric încă din secolul al XI-lea (1091).

În Ţările Române primii membri ai familiei atestaţi ca boieri şi domnitori în Principatele Dunărene (Muntenia şi Moldova) sunt din secolul al XVI-lea şi al XVII-lea. Printre membri de seamă ai familiei, care au făcut istorie, se numără mai mulţi domnitori, patroni ai artelor, oameni de ştiinţă, diplomaţi şi filantropi.

Iată câteva dintre personalităţile despre care va povesti doamna acad. G. Filitti, alături de invitaţii noştri care continuă povestea acestei ilustre familii, Max Caradja şi mama sa, Brianna Caradja.

• Nicolae Caragea (Caradja): Domn al Ţării Româneşti (1782–1783), cunoscut pentru reforme administrative, sanitare şi introducerea paşaportului („paşuşul”);
• Ioan Caragea (Ioan Gheorghe Caradja): Domn al Ţării Româneşti între 1812 şi 1818. Domnia sa a fost marcată de o fiscalitate aspră şi de celebra epidemie de ciumă din 1813–1814 („ciuma lui Caragea”), dar şi de promulgarea codului de legi Legiuirea lui Caragea (1818);
• Ralu Caragea: Fiica lui Ioan Caragea, patroană a artelor, creditată cu înfiinţarea primului teatru românesc/grecesc din Bucureşti la Cişmeaua Roşie (1817);
• Aristide Caradja: Principe, eminent naturalist şi entomolog, recunoscut internaţional pentru colecţia sa impresionantă de lepidoptere (fluturi) adăpostită în conacul său din Grumăzeşti. Colecţia de fluturi a academicianului şi prinţului Aristide Caradja reprezintă şi astăzi cea mai importantă şi valoroasă colecţie ştiinţifică din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”;
• Constantin Karadja: Diplomat şi om de cultură român, membru de onoare al Academiei Române, recunoscut pentru salvarea a 51.000 de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fapt care i-a adus, în anul 2005, distincţia de„Drept între Popoare”, pentru curajul şi eforturile sale umanitare, de către institutul Yad Vashem;
• Ecaterina Olimpia Caradja (Ecaterina Cartaşu/Creţulescu): Filantroapă celebră, supranumită „Îngerul din Ploieşti” pentru salvarea a sute de aviatori aliaţi căzuţi în România în timpul războiului. Americanii au numit-o Catherine Caradja şi au răsplătit-o pentru acţiunile caritabile cu medalia „George Washington”. Institutul său „Leagănul Sfânta Ecaterina” a sprijinit peste 18.000 de copii prin sisteme inovatoare de plasament familial până la naţionalizare.

Participanţii se vor bucura, la final, şi de o sesiune de autografe de la vorbitorii noştri, pe excepţionala carte recent lansată Ecaterina Caradja Cantacuzino. O autobiografie  – ÎNGERUL DIN PLOIEŞTI PENTRU AVIATORII AMERICANI, MAMĂ PENTRU MII DE COPII ORFANI.

De asemenea, după încheierea conferinţei, cei prezenţi se vor bucura de socializare, gustări şi deliciosul vin oferit de Jidvei.