Vă invităm luni, 20 aprilie, de la ora 19:00, la un nou eveniment susţinut de istoricul Monica Neaţu, ce va avea loc în superbul Palat Cesianu-Racoviţă, o clădire cu o istorie fascinantă redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.

Aurul, strălucitor, fascinant, ambivalent, a fost utilizat încă din Antichitate pentru cinstirea zeilor, dar şi pentru a exprima puterea terestră, politică şi comercială prin emiterea monedelor. O ambivalenţă care îl nelinişteşte pe omul medieval, cel care împodobeşte imaginile sacre cu foiţă de aur, dar priveşte cu teamă cupiditatea umană şi strălucirea monedelor, condamnându-i la pedepse veşnice pe cei care abandonau strălucirea divină pentru cea mundană.

Călătoria noastră va începe în Egiptul antic pentru a afla istoria celui mai cunoscut obiect din epoca faraonilor, masca faraonului Tutankhamon. Apoi, vom poposi în capitala imperiului Bizantin, la Constantinopol, dar şi la Ravena pentru a afla secretul mozaicurilor care îi reprezintă pe împăraţi în plină glorie cerească, împodobiţi cu aur şi purpură. Din acest spaţiu imaterial, vom ajunge în lumea primitivilor italieni, cei care coboară sacrul în cotidian, abandonând, treptat,  aurul în favoarea unui pigment mult mai preţios lapis-lazuli.

Cu toate acestea aurul nu îşi pierde valoarea economică sau simbolică, de multe ori pictorii utilizând diverşi pigmenţi, mult mai accesibili (oxid de plumb, galben de Napoli etc.), pentru a reda strălucirea şi bogăţia diverselor scene cu caracter mitologic, religios sau politic. Broderia cu fir de aur, ce îşi are rădăcinile în Asia, a cunoscut în Renaştere o dezvoltare remarcabilă în zona veşmintelor laice, având rolul să evidenţieze puterea şi bogăţia purtătorului. Broderii şi bijuteri, cu forme stranii şi elaborate, împodobesc hainele elitelor europene, pictori precum Veronese sau Bronzino redând, cu măiestrie, fastul elitelor veneţiene sau florentine.

Monumentală, dinamică, opulentă, arta barocă abundă în detalii aurite, fie că ne situăm în spaţiul laic sau religios. Galeria oglinzilor, de la Versailles, cu lustrele strălucitoare şi decoraţiunile din bronz aurit, evocă gloria şi monarhia absolută din vremea lui Ludovic al XIV-lea.

La începutul secolului al XX-lea, strălucirea aurului din icoanele bizantine revine în arta lui Gustav Klimt, idealul amoros din Sărutul fiind sacralizat precum într-o scenă religioasă prin intermediul foiţei de aur.

De la sacru la profan, trecând prin tehnici de atelier diverse, strălucirea aurului s-a impus în imaginarul şi arta europeană, oferind privitorului posibilitatea să descopere nişte creaţii remarcabile, dar şi diverse viziuni legate de gloria sacră sau trecătoare.

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.

*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.

Palatul Cesianu-Racoviţă se află în centrul Bucureştiului şi în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale oraşului: Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Central Universitară. O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.

Sursă foto sus: GUERLAIN