Vă invităm la o călătorie imaginară în câteva dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume. Pline de istorii şi de opere de artă faimoase, Luvru, Prado, Metropolitan Museum – New York sau National Gallery – Londra ne permit o incursiune inedită în arta şi istoria lumii. Din Antichitate până la impresionişti, trecând prin Renaştere şi Baroc, vom descoperi împreună opere emblematice, cele pe care nu trebuie să le ratăm când vizităm muzeul respectiv sau pe care le revedem de fiecare dată cu o curiozitate şi uimire nesfârşite.

O nouă întâlnire dedicată muzeelor lumii ne va permite să revenim la Londra pentru a afla istoria uneia dintre cele mai vechi instituţii muzeale europene: British Museum. Fondat în 1753, venerabilul muzeu britanic adăposteşte o colecţie de peste şapte milioane de obiecte, cuprinzând istoria lumii din preistorie şi antichitate până în timpurile moderne.  Începuturile sale legate de istoria cabinetelor de curiozităţi, dar şi de spiritul Luminilor, ilustrează interesul oamenilor veacului al XVIII-lea pentru descoperiri ştiinţifice, clasificări, dar şi aspectele socio-economice sumbre ale epocii. Galeria iluministă propune vizitatorului contemporan o amplă panoramă în acest sens, permiţând-ne să înţelegem proiectul lui Hans Sloane (1660-1753) într-un cadru erudit, plin de nuanţe. Nenumărate donaţii şi achiziţii au transformat muzeul într-un adevărat templu dedicat Antichităţii. Aici putem admira faimoasa piatră de la Rosetta, expusă încă din 1802, ea fiind cea care a stat la baza descifrării hieroglifelor egiptene de către savantul francez Champollion. La British Museum, în anul 1872, George Smith începe studiul tăbliţelor cuneiforme scoţând la lumină epopeea lui Gilgameş.

Antichitatea greco romană este reprezentată de două colecţii faimoase şi controversate. Prima este cea a lui Charles Townley, însumând peste 8000 de antichităţi, printre ele merită amintite Discobolul şi Cariatida Townley. Lor li se adaugă faimoasele marmure Elgin, Acropola ateniană pierzând la începutul secolului al XIX-lea friza Parthenonului, frontonul templului, o cariatidă de la Erechteion şi alte decoraţiuni. Din 1983, destinul frizei Parthenonului nu este doar o problemă diplomatică între Grecia şi Marea Britanie, ci şi un subiect legat de geneza colecţiilor marilor muzee europene.

De-a lungul întâlnirii noastre vom studia istoria a nenumărate descoperiri arhelogice din Egiptul antic, Grecia şi Roma antică. Vom încerca aflăm istoria unor piese de şah medievale (Lewis), să desluşim semnătura unui artist grec sau istoria unui vas celebru (Vasul Portland).

Nu vom uita nici clădirea propriu-zisă, care devine după extinderea realizată de Robert Smirke între 1823-1852 un adevărat templu neogrec, evocând conceptul de museion (templul muzelor), iar frontonul realizat de Richard Westmacott rezumă proiectul muzeal.