Palate deschise pe Calea Victoriei: povestea Palatului Regal – conferinţă cu acad. Georgeta Filitti
 

LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI.

Vă invităm sâmbătă, 13 mai, de la ora 11.00, la cel de-al treilea eveniment din seria PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI, cu acad. Georgeta Filitti.

Vă veţi bucura de o nouă conferinţă realizată de istoricul Georgeta Filitti, de această dată în spaţiile istorice elegante şi monumentale ale Palatului Regal de pe Calea Victoriei, unde în prezent se află Muzeul Naţional de Artă al României, una dintre cele mai spectaculoase clădiri din Bucureşti.

Doamna acad. Georgeta Filitti va prezenta, cu farmec şi erudiţie, istoria locului în care se află actualul M.N.A.R.. Aflaţi care au fost etapele de dezvoltare şi transformare ale palatului, care au fost momentele istorice, festive şi memorabile petrecute în aceste spaţii, precum şi în Piaţa Palatului. Vom afla care au fost modificările pe care familia regală le-a făcut, cum s-a ajuns la strălucitoarea clădire pe care o putem admira astăzi, reper cultural în inima oraşului şi spaţiu care găzduieşte probabil cea mai valoroasă colecţie de artă românească şi europeană din ţara noastră.

Evenimentul se va desfăşura în Sufrageria Regală, locul unde se organizau în trecut dineurile oficiale. Spaţiul se află la parter şi este decorat cu picturi realizate în perioada interbelică, special pentru această sală, de pictori celebri în epocă.

Clădire simbolică pentru statalitatea noastră, Palatul regal din Bucureşti suferă transformări esenţiale după Primul Război Mondial. Odată eliberată capitala de sub ocupaţia germană, familia regală revine în această reşedinţă care, în ciuda somptuozităţii a rămas,  pentru mai toţi membrii ei „palatul din oraş”. Ei au continuat să privilegieze Cotrocenii, Scroviştea, Copăcenii şi bineînţeles Sinaia.

 În decembrie 1926 palatul cade pradă focului. Restaurarea a generat discuţii nesfârşite. La început, au fost intervenţiile categorice ale Reginei Maria, care dorea o clădire în stil  Adams  – cum a şi ieşit până la urmă. Apoi, în 1930 se produce restauraţia: prinţul Carol se întoarce din exil, îşi detronează fiul şi se proclamă rege sub numele de Carol al II-lea. Autoritar peste măsură, în toţi cei 10 ani de domnie, el şi-a manifestat şi aici vrerea: i-a demis pe membrii echipei de arhitecţi şi constructori (N. Nenciulescu, N. Ghica Budeşti, E. Prager) şi i-a înlocuit cu A. Lorenz, comiliton din exilul său parizian. 41 de firme şi 25 de sculptori şi pictori vor participa la refacerea palatului.

Palatul a fost inaugurat de Anul Nou 1935, cu mare fast. Alături de Regele Carol al II-lea stătea Regina Maria, deşi relaţiile lor erau mai mult decât reci.

Marmură de Ruşchiţa, de Siena şi Carrara, piatră de Comblanchien pentru pardoseli, lăcătuşerie de la firma pariziană Fontain, mobilier Chippendale, nenumărate tablouri (între care cel al Regelui Carol al II-lea de Philip Laszo), fresce, plafoane pictate, lambriuri din lemn de lămâi, vitrine de acaju, un teatru particular, adecvat şi proiecţiilor cinematografice, 16 apartamente pentru musafiri – toate evocă o realizare excepţională.

La final, participanţii se vor bucura de socializare şi vor savura un pahar de vin cu o gustare.

Proiectul PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI este realizat cu sprijinul PSC, JTI, JIDVEI şi SEMPRE SANO.

           

 

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, IQads, Cărtureşti, Spotmedia, Ziarul Metropolis, Zile şi Nopţi, Aici a Stat, Bookhub, Metropola TV, Munteanu, TPU, Bucurestii Vechi si Noi, România Pozitivă

Sursă foto: MNAR

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi redirecţionată către un alt eveniment, având în vedere logistica, complexitatea şi specificul acestui proiect unic.


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!