Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de luni, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 10, 17 şi 24 noiembrie.

***Vârsta minimă de participare: 18 ani.

Te-ai întrebat vreodată ce este o hartă şi care sunt funcţiile ei dincolo de orientare? Ce secrete ascund vechile hărţi şi cum ne pot ele încă forma o perspectivă critică asupra discursurilor oficiale?

Acest curs explorează harta din trei perspective esenţiale: ca obiect cultural ce reflectă istoria ideilor unei epoci, ca instrument de comunicare a informaţiei şi ca o reflecţie a structurii noastre cognitive privitoare la spaţiu. Pe parcursul celor trei întâlniri interactive, vom învăţa să citim hărţile nu doar ca pe desene geografice, ci ca pe naraţiuni vizuale complexe.

Ancorată în concepte teoretice, călătoria noastră va folosi studii de caz faimoase: vom analiza Harta Psaltirii din Westminster pentru a înţelege viziunea medievală asupra lumii, vom prezenta harta holerei realizată de John Snow, pentru a explora puterea datelor, şi vom explora universul hărţilor ficţionale utilizate în construirea unor geografii imaginare. Prin astfel de studii de caz, vom reflecta la teme diverse, de la politică şi propagandă, la raportul intim dintre spaţiul obiectiv, percepţia personală şi felul în care ne construim propria geografie a spaţiilor înconjurătoare.

 Cui se adresează acest curs?

Cursul este deschis tuturor celor curioşi, indiferent de pregătirea anterioară. Se adresează în special pasionaţilor de istorie, geografie, artă, literatură, antropologie, ştiinţe sociale şi oricui doreşte să înţeleagă mai bine relaţia complexă dintre om, spaţiu şi reprezentările sale.

Ce vei învăţa?

• Să „citeşti” o hartă istorică, descifrând simbolurile, convenţiile şi elementele vizuale şi textuale ce o alcătuiesc.
• Să analizezi rolul hărţilor ca instrumente ale puterii şi propagandei de-a lungul istoriei.
• Să identifici principalele tipuri de hărţi istorice (de la mappa mundi la hărţi tematice şi etnografice).
• Să corelezi marile idei istorice despre spaţiu cu propria ta percepţie şi modul în care navighezi lumea astăzi.

Structura detaliată a cursului:

Întâlnirea 1: Arta de a desena lumea – Mituri şi Credinţe

Prima întâlnire explorează originile cartografiei în cosmologie şi credinţe mitico-religioase.

Teme abordate:

• Ce este o hartă? Viziuni cosmografice: omul şi locul lui în univers. Corelaţie dintre spaţiu şi timp în reprezentările spaţiale.
• Hărţile în culturile vechi: hărţi preistorice, hărţi antice din Babilon, Grecia, China
• Sisteme de orientare şi navigatie în diverse culturi (cultura arabă, hărţile aborigenilor din Australia, hărţile de navigaţie ale culturii Polineziene)
• Harta ca simbol religios în Evul Mediu (mappa mundi).
• Metafora hărţii ca „ochi al istoriei”.

Întâlnirea 2: Hărţi, Imperii şi Propagandă

A doua întâlnire ne poartă în epoca modernă timpurie, când harta devine un instrument colonial, modelând lumea aşa cum o cunoaştem.

Teme abordate:

• Limbajul hărţii: aspecte ştiinţifice, convenţii, simboluri grafice, elementele vizuale şi textuale.
• Tipuri de hărţi (tematice, fizice, de proprietate, etnografice etc).
• Hărţi şi naraţiuni teritoriale: literatura de călătorie ca formă de cartografiere, hărţile marine în cultura Europeană (portulanele) şi revoluţia navigaţiei, marile descoperiri geografice: cartografia ca instrument al expansiunii coloniale.
• Giganţii cartografiei europene moderne: Gerardus Mercator şi Abraham Ortelius, tehnici de producţie: de la manuscris la tipar.
• Harta ca armă: hărţi militare, diplomatice, de negociere şi propagandă, reprezentări ale teritoriilor româneşti.

Întâlnirea 3: Harta Interioară – de la Utopii la Hărţi Personale

Ultima întâlnire conectează istoria ideilor despre spaţiu cu experienţa personală. Explorăm cum percepem spaţiul la nivel cognitiv şi rolul pe care îl joacă subiectivitatea în modul de reprezentare a spaţiului.

Teme abordate:

• Percepţia spaţiului: spaţiul obiectiv, spaţiul afectiv, emoţional, intimitate (cu referinţe la Bachelard, Lefebvre).
• Hărţi ale imaginarului: de la insula Utopia la tărâmurile din „Stăpânul Inelelor” sau harta alegorică a iubirii, realizată de Matthias Seutter.
• Psihogeografia: explorarea emoţională a oraşului şi proiecte de geografii subiective.
• Harta ca joc: rolul hărţilor în jocurile de societate de-a lungul timpului.