Vă invităm luni, 15 decembrie, de la ora 19:00, la un eveniment nou susţinut de Bogdan Bucur – lector universitar la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti – care va avea loc în spaţiul elegant, generos şi discret al Palatului Cesianu-Racoviţă.

Bogdan Bucur este preocupat de explicarea şi înţelegerea complexă a societăţilor trecute: de aceea, încearcă neîncetat să îmbine, în cursurile şi conferinţele sale, rigurozitatea ştiinţifică, sensibilitatea socială şi impresia artistică. În această ultimă privinţă, o parte din articolele semnate de Bogdan Bucur, în calitate de critic cultural pentru muzica de operă, simfonică şi cinematografică, au fost publicate în Gândul.

Scopul acestei conferinţe este acela de a admira împreuna capacitatea uluitoare de adaptare – spirituală, culturală, politică, economică, vestimentară, lingvistică, ocupaţională, arhitecturală sau referitoare la petrecerea timpului liber – a celor 23 de mari familii boiereşti valahe, în perioada de tranziţie dinspre feudalismul întârziat (tarat de spiritul Orientului) către capitalismul incipient (adus de cultura Occidentului). Pentru început, vom discuta despre aristocraţia occidentală şi boierimea românească, precum şi despre criteriile de atribuire şi de recunoaştere socială, de-a lungul istoriei, a nobleţei în Europa de Vest şi în cea de Est.

Vom înţelege modul în care, sub aspect economic, marea boierime valahă şi-a dezvoltat activităţile economice capitaliste şi şi-a diversificat sferele legitime de interes economic, inclusiv către investiţii de ordin industrial, bancar, arendăşesc sau comercial (prin înfiinţarea, în plan intern, de târguri şi bâlciuri pe moşiile boiereşti sau prin implicarea, în plan extern, în exportul mărfurilor cerealiere şi animaliere autohtone).

Din punct de vedere politic, originea socială a 95% dintre premierii Principatelor Unite Române (care au condus cabinetele valahe sau moldave între 1859–1862) sau ai României (1862–1916) este boierească. Între 1859–1916 (deci, mult după momentul la care Ştefan Zeletin proclamă în mod neadevărat extincţia politică deplină a marii boierimi), prima demnitate guvernamentală a statului român modern – funcţia de prim-ministru al Ţării Româneşti (în cadrul Principatelor Unite Române) sau al României – a fost ocupată, în proporţie de 46% de către reprezentanţii celor 23 de mari familii boiereşti valahe (de care ne ocupăm în această conferinţă).

În contradicţie cu Ştefan Zeletin, în cadrul acestei conferinţe, ne propunem să relevăm faptul că, în perioada cuprinsă între 1829 şi 1866 (numită de sociologul român era nouă burgheză revoluţionară), marea boierime şi-a conservat, din punct de vedere politic, statutul de clasă conducătoare în Ţara Românească, a continuat să ocupe principalele dregătorii şi ranguri boiereşti (sau cinuri administrative) de clasa I ale statului valah, şi-a prezervat intact prestigiul social, în condiţiile unei perfecte şi uimitoare adaptări culturale la modernitatea occidentală (îmbrăţişând complet, în veacul al XIX-lea, valorile europene – de puternică influenţă franceză –, tot aşa după cum, în secolele precedente, se adaptase tot atât de bine spiritului şi normelor turco-fanariote, greceşti şi slavone), precum şi la rigorile economiei de piaţă, la spiritul antreprenorial al capitalismului, fără să renunţe, însă, de bunăvoie, la majoritatea privilegiilor, monopolurilor, imunităţilor, scutirilor, avantajelor şi favorurilor de origine feudală de care beneficia, din străvechime, în exclusivitate (şi care i-au asigurat supravieţuirea politică guvernamentală şi dezvoltarea economică capitalistă).

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.

*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.

Palatul Cesianu-Racoviţă se află în centrul Bucureştiului şi în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale oraşului: Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Central Universitară. O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.

Sursă foto: : https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-colectiei-familiei-boieresti-manu-inceputurile-picturii-romanesti-sec-xviii-xix-222-2016/lot/caimacamul-constantin-cantacuzino-1793-1877-ro-15946).