***LA ACEST EVENIMENT NU MAI SUNT LOCURI.

Vă invităm luni, 22 septembrie, de la ora 19:00, în spaţiul elegant, generos şi discret al Palatului Cesianu-Racoviţă, la un eveniment nou despre Regina Maria, în anul în care sărbătorim 150 de ani de la naşterea ei, susţinut de istoricul Narcis Dorin Ion, autor a numeroase cărţi valoroase despre istoria noastră.

Figură marcantă a monarhiei noastre, Maria a României a rămas în istorie nu numai prin faptele eroice din timpul Marelui Război, remarcate şi comentate de contemporanii săi, dar şi prin latura artistică a fiinţei sale, manifestată încă din copilărie şi tinereţe.

Încă din tinereţe, principesa Maria manifestase interes pentru pictură şi desen, pasiuni care preocupau foarte mult, în acea epocă, aristocraţia şi nobilimea, iar în familiile regale deveniseră – alături de muzică – „materii” aproape obligatorii în educaţia vlăstarelor princiare. Având decenţa de a nu se considera o mare artistă în domeniu, regina era totuşi conştientă de talentul său, ale cărui mărturii se păstrează şi astăzi în muzeele din ţară sau în colecţii private. Deşi viaţa nu i-a oferit şansa de a face studii serioase în domeniul artei, Maria şi-a dezvoltat talentul „într-o anumită direcţie, cu aplecare spre partea decorativă”, dobândind astfel „un stil al meu, în care forma şi culoarea jucau rolul de căpetenie”.

Pasionată întreaga viaţă de grădini şi de flori –,,De la mama am moştenit, cu toatele, nemărginita noastră iubire pentru flori” –, tânăra principesă va picta exclusiv flori, într-o manieră specifică stilului Art Nouveau, în care naturalul se împleteşte armonios cu decorativul. O călătoare din îndepărtata Canada prin România Belle Époque-ului şi a Marelui Război, Ethel Greening Pantazzi, consemna că regina „are gusturi artistice, face încântătoare acuarele cu flori, scrie cărţi şi are idei remarcabile şi originale în privinţa vestimentaţiei şi a decoraţiunilor interioare. Este adesea fotografiată cu crini albi şi-i place să-i aibă alături de ea; în tot ceea ce o înconjoară se simte amprenta personalităţii ei aparte”.

Din ultima perioadă artistică a principesei Maria, Muzeul Naţional Peleş păstrează o piesă de valoare excepţională: manuscrisul dedicat soţului său, principele Ferdinand, realizat în anul 1906 la Castelul Pelişor, compus din 50 de file de pergamoid, pe care au fost pictate flori, însoţite de versuri de dragoste, ferecătura de argint cu caboşoane fiind realizată de orfevrul berlinez Paul Telge, colaborator apropiat al regelui Carol I. În colecţiile Muzeului Naţional Peleş regăsim mai multe acuarele semnate de principesa Maria, al căror subiect sunt crinii sau macii pe care i-a iubit atât de mult, irişii şi nuferii, alături de lalelele pictate în 1902 la Cotroceni.

Principesa Maria s-a implicat şi în viaţa artistică din România, devenind în ianuarie 1902, la invitaţia sculptorului Oscar Späthe, preşedinta de onoare a Societăţii „Tinerimea Artistică”. Patronând, din 1906, şi secţia de artă decorativă a Şcolii Naţionale de Belle-Arte din Bucureşti, principesa Maria – devenită regină în 1914 – va frecventa asiduu expoziţiile amicilor săi din tinereţe. Deceniul al treilea al veacului trecut îi aduce reginei Maria descoperirea Balcicului, unde este condusă de pictorul Alexandru Sathmary şi unde va întreţine în jurul său o colonie de artişti care, prin creaţiile lor, au marcat arta contemporană românească.

Pe lângă pictură, regina Maria a fost pasionată şi de pirogravură şi sculptură, creaţiile sale din acest domeniu subsumându-se în special design-ului de mobilier. Cele mai valoroase piese fac parte din garnitura de mobilier realizată în anul 1909, din lemn de tei aurit, pentru a decora interiorul dormitorului de aur şi al salonului aferent din Castelul Pelişor, principesa Maria fiind ajutată în transpunerea motivelor decorative de către arhitecţii Karel Liman şi Jean Ernest. Cele douăzeci de piese păstrate în Castelul Pelişor au fost decorate cu crucea gamată, cu entrelacul de inspiraţie celtică şi cu motive zoomorfe, preluate din mitologia nordică.

Ca încheiere a acestui mic excurs livresc dedicat pasiunilor reginei artiste care a fost Maria a României, ni se pare potrivit un pasaj din memorialistica sa, ce o caracterizează atât de bine: „Atâta lucru ştiu: orice am făcut a trebuit să plătesc înzecit, dar eram gata s-o fac. Viaţa e viaţă şi trebuie trăită cu clipele ei bune şi rele, cu ceasurile ei de imprudente nebunii, precum şi cu lungile epoci de rece bun-simţ; toate sunt de folos pentru făurirea şi treptata dezvoltare a unui caracter. Nu-mi pare rău de nimic şi mi-e drag să mă uit înapoi spre acele năpraznice izbucniri de veselie fără răgazuri, când avântul bucuriei gonea orice chibzuinţă şi când orice nebunie ţi se părea la locul ei, îndată ce puteam râde cât ne poftea inima”.

Narcis Dorin Ion (n. 5 iunie 1974, Piteşti) este Director al Direcţiei Muzee, Colecţii, Arte Vizuale din Ministerul Culturii şi Cultelor (2002-2003); director general al Muzeului Naţional Bran (din octombrie 2003 până în aprilie 2016). Din aprilie 2016 este manager al Muzeului Naţional „Peleş” din Sinaia. Din anul 2014 este vicepreşedinte al Comitetului Naţional Român – ICOM. Membru al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii (2003-2004, 2013-prezent).

A absolvit, ca şef de promoţie, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997) şi a obţinut masteratul la aceeaşi facultate în 1998. Este doctor în istorie din 2006, cu tema Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX), lucrare distinsă cu Premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013).

Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.

*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.

Palatul Cesianu-Racoviţă se află în centrul Bucureştiului şi în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale oraşului: Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Central Universitară. O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.

Sursă foto sus: https://www.historytoday.com/miscellanies/romania%E2%80%99s-wartime-queen

Sursă foto lector – https://www.aradon.ro/cimke/narcis-dorin-ion/