Eros şi muzică în pictura olandeză din secolul al XVII-lea
 

„Muzica este însoţitoarea bucuriei şi remediul nefericirii”. Această deviză, înscrisă pe clavecinele olandeze din veacul al XVII-lea şi reprezentată ca atare în unele tablouri contemporane, sintetizează în regimul textului şi al imaginii una dintre marile teme ale imaginarului european: legătura strânsă dintre muzică şi iubire.

Explorată deja în pictura italiană din secolul al XVI-lea, această temă capătă o pondere remarcabilă un veac mai târziu, în scenele pictate de vechii maeştri olandezi.

Vă invităm, prin urmare, să vizitaţi un „muzeu imaginar” alcătuit din nenumărate tablouri „de gen” înfăţişând interioare – agreabile, neutre, sau de-a dreptul sordide – cu unul sau mai multe personaje, angrenate într-o scenă oarecare sau, dimpotrivă, într-o alegorie cvasi-indescifrabilă.

La prima vedere, asemenea tablouri reflectă nemijlocit realitatea cotidiană a epocii: o „companie veselă”, o „lecţie de muzică” sau o doamnă solitară în preajma clavecinului. Analizată mai îndeaproape, imaginea relevă o dimensiune emblematică, nu arareori determinată de o amplă literatură – poeme de amor, cărţi moralizatoare, culegeri de cântece ilustrate, ghiduri de etichetă sau piese de teatru – intens circulată la Amsterdam, Delft sau Utrecht în veacul al XVII-lea.

Imagine: Dirck van Baburen, Mijlocitoarea, 1622

Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!