Arta în Antichitate – Povestea a 7 lumi păgâne
 

Aţi fost vreodată în Grecia? De bună seamă. Jumătate din planetă se mută acolo vara. Oamenii vizitează muzee, cumpără magneţi, se înfruptă cu musaca şi vin acasă bronzaţi şi scăldaţi, declarându-şi profunda admiraţie faţă de marea cultură elenă. Dar când să intre în detalii, mulţi se blochează, neputând să răspundă la o întrebare simplă: cum s-a format poporul grec?

Cu noi e uşor: ne-am format din fuziunea daco romană. Dar grecii? Nu cumva sunt victimele propriei lor celebrităţi? Atât de vastă şi de popularizată e civilizaţia lor încât ne limităm veşnic la generalităţi. Acest curs merge dincolo de ele. Oferă detalii fabuloase puţin sau deloc cunoscute publicului.

Şedinţele de curs vor conecta strâns toate civilizaţiile care au forjat finala sinteză greco-romană. Pentru că lucrurile trebuie studiate în strânsă legătură ca să fie înţelese. O salbă de mari culturi păgâne sudează lumea fascinantă a antichităţii, adică a tinereţii omenirii.

Temele întâlnirilor noastre vor fi:

1. Egiptul antic – un popor care împleteşte magistral fantezia şi optimismul cu disciplina, reuşind să devină pista de decolare pentru alte civilizaţii. Bineînţeles că vom analiza şi templul lui Hatshepsut, dar vom răspunde şi la întrebări care chinuie publicul de decenii: purtau faraonii chiloţi?

2. Creta – civilizaţia minoică este una dintre cele mai uimitoare, iar arta şi arhitectura lor ne încântă şi azi.

3. Micene – vom afla că în antichitate autostrăzile nu numai că au existat, dar erau mai late ca în ziua de astăzi. Năucitoare vor fi amănuntele despre acest popor, ultimul matriarhat din Europa care nu avea regi şi nu ţinea armată, reuşind să fie rafinat în artă, deşi menţinea practica sacrificiilor umane.

4. Etruscii – vorbim despre unul din cele mai misterioase popoare din lume, a cărui limbă o putem citi, dar nu şi traduce. Originile lor sunt atât de controversate, încât nici oamenii de ştiinţă nu se pun de acord. Femeile lor erau la fel de libere ca şi cele moderne, iar sclavii lor, la fel de bine îmbrăcaţi ca stăpânii. Asta ca să nu mai menţionăm că au avut cea mai bună metalurgie din lume.

5. Ajungem în sfârşit la fructul copt al Eladei. Însă nici acesta nu s-a copt dintr-odată. Grecia arhaică ne apare sălbatică şi impresionantă, mai apetisantă chiar decât perioada clasică a lui Fidias şi Pericle. Mai presus de orice, ne interesează însă cum s-a format poporul grec în al cărui creuzet s-a topit un număr impresionant de triburi. Până la colonizare şi înflorire trebuie înţeles cine sunt dorienii, ce e cu Sparta sau cum a fost posibil să-şi piardă alfabetul pentru 500 de ani. Sau cum au izbutit să-i bată pe perşi fiind mai puţini şi mai slab înarmaţi?

6. Intră în scenă acvila romană, atotsupunătoare. Stăpânul care a iubit civilizaţia pe care cucerit-o. Din nou dăm detalii picante: mai degrabă decât liste inutile de împăraţi, vom vorbi despre armele lor, despre omleta pe care o făceau cu miere, despre graffitti, despre prezervativul pe care îl cunoşteau de acum 2000 de ani sau despre faptul că aveau ceea ce azi am numi tabloide. Dar mai multe vă spunem la curs.

 

Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!