calea_victoriei
 

 Avem plăcerea să vă invităm la evenimentul care deschide LUNA BUCUREŞTILOR (9 mai – 9 iunie), conferinţa istoricului Georgeta Filitti despre istoria celei mai spectaculoase străzi din Bucureşti – CALEA VICTORIEI, şi palatele care se află pe aceasta “coloana vertebrală” a oraşului.

Initial Podul Mogoşoaiei – devenit ulterior Calea Victoriei – era strada pe care puteai găsi în sec XIX casele şi palatele celor mai de seamă familii din Bucureşti, inclusiv Palatul Regal precum şi instituţii culturale emblematice, cum ar Ateneul Român. Calea Victoriei devine, în perioada interbelică un loc mai populat şi prietenos, locul paradelor şi al promenadelor pentru oameni din toate categoriile sociale, iar strada devine aglomerată şi pestriţă, lăsând cu greu loc maşinilor sau trăsurilor (vezi foto de mai sus).

Numeroşi scriitori, intelectuali şi artişti de la începutul sec XX au scris despre atmosfera cosmopolită de pe Calea Victoriei, au frecventat locuri cum este Cafeneaua Capsa (vis-a-vis de Cercul Militar Naţional) şi au fost surprinşi de contrastele pe care această stradă le dezvăluie, doamne extrem de sofisticate alături de florărese vesele, domni grăbiţi cu serviete, copii gălăgioşi, militari, în costumele lor impecabile, la plimbare.

Palatele si monumentele despre care doamna G Filitti va povesti, cu detalii inedite despre cei care au locuit şi au trăit momente memorabile aici sunt: Palatul Cantacuzino, Palatul Ghika-Gradişteanu, Academia Română, Casa Monteoru-Catargi, Palatul Ştirbei, Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Creţulescu,  Casa Capsa, Cercul Militar Naţional, Biserica  Sărindar, CEC şi Palatul Poştelor.

 În plin centrul capitalei României, la intersecţia a două principale artere de comunicaţii – Calea Victoriei (odinioară Podul Mogoşoaiei) şi Bulevardul Regina Elisabeta – este aproape imposibil să nu remarci frumoasa şi monumentala faţadă a Palatului Cercului Militar Naţional.

Monument istoric, edificiu reprezentativ, cu valoare de simbol al Armatei Române, Palatul Cercului Militar Naţional figurează printre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii româneşti. A fost proiectat de arhitectul Dimtrie Maimarolu (1859 – 1926), în stilul eclectic, o sinteză armonioasă între elementele preluate din arhitectura antichităţii, a Renaşterii târzii şi a neoclasicismului, sinteză la care a apelat îndeosebi şcoala franceză. Palatul  a fost construit între anii 1911 – 1923, pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din Bucureşti.

Intrarea este libera – pe baza de inscriere pe contact@victoriei.ro, avind in vedere ca locurile sint limitate.

 


Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!