Vă invităm în data de 26 iulie, sâmbătă, de la ora 21.30, la un nou eveniment cu Adrian Sonka care ne va face o prezentare şi un tur al Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. 

Participanţii se vor bucura de prezentarea expoziţiei de astronomie, care constă în două săli. De asemenea, vom explora o fotografie gigantică a unei nebuloase şi vom afla cum ar fi viaţa dacă am trăi pe alte planete. Vom merge să vedem cupola amiralului Urseanu şi vom afla cum se fac observaţiile astronomice cu un instrument de mari dimensiuni.

Dacă cerul de noapte va fi senin vom putea vedea cele mai strălucitoare obiecte care se văd în acea seară pe cer.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator astronomic din capitală deschis publicului. Îşi datorează existenţa în primul rând amiralului Vasile Urseanu, dar şi popularizatorului de astronomie şi ştiinţă Victor Anestin.

Istoria Observatorului astronomic începe în 1908 când Victor Anestin în cooptează pe amiralul Urseanu în Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”. Amiralul devine preşedintele societăţii astronomie a cărei scop era înfiinţarea unui observator astronomic popular care să servească la propagarea astronomiei în rândul maselor.

Amiralul Vasile Urseanu demarează lucrările de construire, prin eforturi financiare proprii, a unei clădiri din Bucureşti, pe bulevardul Colţei, actualul bulevard Lascăr Catargiu, despre care obişnuia să spună: „Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în acelaşi timp, când fac observaţii cu luneta, să am senzaţia că plutesc pe mare.”

Observatorul amiralului a devenit un simbol al pasionaţilor de astronomie, înfiinţarea sa fiind salutată în publicaţiile de la 1910. A fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru şi distanţă focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din ţară la data aceea.

La începutul activităţii observatorului astronomic, ca observator particular (până în 1916), alături de amiralul Urseanu, au mai lucrat ca observatori, Victor Anestin – cunoscut popularizator al astronomiei în ţara noastră, Rosetti-Bălănescu şi alţii. După moartea amiralului (1926), luneta a fost demontată şi depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat.

În anul 1933, Jeanne Urseanu, văduva amiralului, a donat clădirea municipalităţii oraşului Bucureşti, condiţionând donaţia – conform dorinţei testamentare a amiralului – de păstrarea memoriei acestei deosebite realizări. Astfel, pe placa comemorativă din interiorul clădirii, sub portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camille Ressu, sunt săpate în marmură cuvintele: „După o viaţă de muncă şi credinţă, au dăruit acest lăcaş ca să fie adăpost de artă şi prilej de înălţare sufletească”.

Sursa info – https://muzeulbucurestiului.ro/observatorul-astronomic-vasile-urseanu.html