Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de marţi, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 1, 8, 15, 22 şi 29 septembrie.

***Vârsta minimă de participare: 18 ani.

Vă invităm la un nou curs cu Laurenţiu Staicu, profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Filosofie Teoretică, autorul volumelor Metafizica genurilor naturale, Trei istorii metafizice pentru insomniaci şi Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi, precum şi coordonator sau editor al unor volume dedicate evoluţiei, complexităţii şi filosofiei prieteniei.

Contrar unor prejudecăţi încă larg răspândite, filosofia nu despică inutil firul în patru şi nici nu ne învaţă ce să credem, ci cum să ne uităm mai atent la ceea ce credem deja. Fiecare dintre noi are, chiar şi fără să o numească astfel, o filosofie de viaţă: un set de reguli, convingeri şi presupuneri care ne ghidează în lume, uneori fără să ne dăm seama.

Acest curs se adresează celor care vor să se apropie de marile întrebări ale gândirii fără solemnitate inutilă, dar şi fără să le trivializeze sau să le piardă profunzimea: de ce filosofăm, ce este real, ce este adevărul, ce înseamnă să fii un om bun şi ce mai poate însemna libertatea astăzi. La final, vom rămâne, poate, cu mai puţine iluzii comode, dar cu întrebări mai limpezi şi cu câteva lămuriri importante despre noi înşine, despre lumea în care trăim şi despre felul în care ne putem orienta mai atent în ea.

Temele celor cinci întâlniri:

1. Originile

• Cum a apărut gândirea abstractă? Filosofia ca exerciţiu al mirării. Mirarea ca început al gândirii filosofice; ce întrebări devin importante atunci când începem să chestionăm lucrurile pe care le consideram de la sine înţelese.
• Mitul, ordinea şi nevoia de sens. Mitul ca primă formă de ordine simbolică; poveştile fondatoare, modelele de viaţă şi răspunsurile oferite întrebărilor despre lume, zei, destin şi conduită.
• De la mit la logos. Naşterea filosofiei ca trecere de la acceptarea poveştilor moştenite la examinarea lor critică; temeiuri, argumente şi limitele gândirii tradiţionale.
• Presocraticii şi căutarea principiului lumii. Apa, aerul, infinitul, numărul, atomii, devenirea şi fiinţa; primele încercări de a gândi raţional unitatea, ordinea şi structura lumii.
• Socrate şi filosofia ca mod de viaţă. De la întrebarea despre cosmos la întrebarea despre om: binele, dreptatea, viaţa examinată şi curajul de a analiza cu detaşare propriile convingeri.

2. Realitatea

• Ce înseamnă a fi real? Realitatea ca problemă filosofică: materie, spirit, idei, relaţii, valori, timp, suflet.
• Aparenţă şi realitate. Îndoiala filosofică faţă de lucrurile care par evidente; lumea ca percepţie şi seducţia epistemică a simţurilor, gândirea ca o corecţie a imaginii senzoriale asupra lumii.
• Devenire şi permanenţă. Heraclit şi Parmenide; tensiunea dintre schimbare şi stabilitate, dintre lumea aflată în curgere şi căutarea permanenţei.
• Platon şi lumea ideilor. Lumea sensibilă şi lumea inteligibilă; formele, ideile şi visul unei realităţi perfecte, dincolo de lucrurile schimbătoare ale experienţei.
• Minte, materie şi lumi posibile. Materialism, idealism, dualism; realităţi multiple, realitate virtuală, simulare şi construcţie socială.

3. Adevărul

• Opinie, cunoaştere şi adevăr. Diferenţa dintre opinie, opinie adevărată şi cunoaştere; fragilitatea opiniilor şi nevoia de întemeiere a credinţelor noastre despre lume.
• Adevărul ca potrivire cu realitatea. Adevărul ca o corespondenţă între ceea ce spunem şi ceea ce este; dificultatea de a stabili ce sunt faptele şi cum pot fi ele cunoscute.
• Adevărul ca ordine a gândirii. Coerenţă, consistenţă, argumentare; adevărul ca armonie internă a ideilor şi ca parte a unei viziuni articulate asupra lumii.
• Adevărul util şi adevărul convenit. Teorii pragmatiste şi consensuale ale adevărului; ceea ce funcţionează, ceea ce rezistă în practică şi ceea ce poate fi acceptat prin dialog raţional.
• Relativism, sofisme şi post-adevăr. De la sofişti la cultura contemporană a fake news-ului: adevăr, putere, persuasiune, manipulare şi disoluţia vieţii sociale în absenţa adevărului împărtăşit.

4. Binele

• Ce înseamnă a fi un om bun? Binele moral ca întrebare despre caracter, alegeri, responsabilitate şi criteriile după care putem judeca o viaţă ca fiind reuşită sau ratată.
• Socrate şi temeiurile moralităţii. Căutarea unui criteriu raţional al binelui; distanţa faţă de tradiţie, opinia majorităţii, porunca divină şi exemplele morale primite din tradiţie.
• Aristotel, virtutea şi viaţa bună. Caracter, deprindere morală, măsură şi împlinire; legătura dintre omul bun, virtute şi viaţa trăită în acord cu natura umană.
• Stoicismul şi libertatea interioară. Luciditate, disciplină interioară şi distincţia dintre ceea ce depinde şi ceea ce nu depinde de noi; binele ca exerciţiu al judecăţii şi al stăpânirii de sine.
• Datorie, consecinţe şi critică morală. Kant, Mill şi Nietzsche; binele ca datorie, binele ca efect al consecinţelor favorabile şi moralitatea ca problemă deschisă criticii şi interpretării.

5. Libertatea

• De ce ne pasă de libertate? Libertatea ca fundament al demnităţii şi responsabilităţii; constrângeri, alegeri şi asumarea propriei vieţi.
• Destin, cauzalitate şi condiţionare. Corp, educaţie, caracter, mediu social, dorinţe, frici, obişnuinţe; limitele libertăţii într-o viaţă modelată de factori pe care nu îi controlăm pe deplin.
• Determinismul şi provocarea lui. Determinism şi fatalism; vină, pedeapsă, merit şi responsabilitate într-o lume ordonată cauzal de sus până jos.
• Libertatea ca deliberare. Experienţa alegerii între mai multe posibilităţi; deliberarea, ezitarea, decizia şi sentimentul că ceea ce facem depinde, într-un sens important, de noi.
• A fi lucid într-o lume nesigură. Ce înseamnă să trăieşti lucid, responsabil şi liber într-o lume în care marile întrebări nu primesc niciodată un răspuns definitiv.