Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de luni, în intervalul 19:00-21:00.

Date desfăşurare curs: 20, 27 aprilie, 4 şi 11 mai.

***Vârsta minimă de participare: 18 ani.

Şcoala Gusti şi capcanele ideologice ale sociologiei interbelice. Elitele culturale între carlism, legionarism şi socialism

 Vă invităm la un curs despre una dintre cele mai fascinante şi controversate epoci ale culturii române: perioada interbelică, privită prin destinul intelectual şi politic al Şcolii Sociologice fondate de profesorul Dimitrie Gusti. Cursul propune o lectură critică a interbelicului, dincolo de mitizări nostalgice şi analizează relaţia dintre cercetarea sociologică şi ideologiile politice care au sedus intelectualii interbelici. Vom urmări modul în care un proiect ştiinţific ambiţios — monografia satului românesc, sociologia naţiunii, Sociologia Militans — s-a intersectat cu marile curente ideologice ale vremii: socialismul, carlismul autoritar şi legionarismul.

Într-o perioadă marcată de crize economice, contestarea democraţiei şi ascensiunea extremismelor, membrii Şcolii Gusti nu au fost doar cercetători sociali, ci şi actori implicaţi în proiecte culturale şi uneori politice. Cursul discută aceste opţiuni fără judecăţi moralizatoare, dar cu instrumente de analiză sociologică, istorică şi de comunicare politică.

Pornind de la această experienţă istorică, cursul propune şi o reflecţie asupra prezentului: de ce elitele ştiinţifice şi culturale sunt vulnerabile la radicalism şi soluţii autoritare? Ce lecţii oferă interbelicul pentru epoca polarizării şi a platformelor digitale?

Cursul este recomandat celor interesaţi de istorie culturală, sociologie, comunicare politică, ştiinţe politice, istoria ideilor, dar şi publicului larg curios să înţeleagă mai bine dinamica dintre cultură, sociologie şi politică.

Ce vom explora la acest curs?

• Cum s-a format Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi ce proiect de modernizare a propus profesorul Dimitrie Gusti după 1918
• De ce cercetarea socială a fost legată de proiecte de reformă naţională
• Cum au ajuns unii tineri intelectuali din Şcoala Gusti să oscileze între stânga şi dreapta radicală în anii ’30
• Cum se explică atracţia elitelor pentru soluţii radicale şi autoritarism în perioade de criză
• Ce asemănări există între „rinocerizarea” interbelică, polarizarea şi radicalizarea din era digitală

Structura cursului

Şedinţa 1. Şcoala Gusti: ştiinţă, reformă socială şi proiect naţional

• Sistemul „Sociologie–Politică–Etică” al lui Dimitrie Gusti
• Monografia ca utopie sau proiect de cunoaştere şi modernizare a satului: Henri H. Stahl şi reflecţia critică asupra monografiei
• Institutul Social Român şi infrastructura cercetării gustiene
• Intelectualul ca expert şi consilier al statului: Anton Golopenţia: sociologie, geopolitică şi destin intelectual frânt
• Relaţia dintre ştiinţă şi putere în România interbelică şi astăzi

Şedinţa 2. Capcanele politice ale sociologiei: între angajament politic şi cercetare socială

• Criza democraţiei în anii ’30 şi radicalizarea tineretului universitar
• Dimitrie Gusti şi apropierea de proiectul carlist al „Monarhiei sociale”
• Serviciul Social, ingineria socială şi propaganda culturală regală
• Intelectualii între autonomie şi dependenţă de putere
• Sociologul ca expert, tehnocrat sau promotor al „acţiunii culturale” regale

Şedinţa 3. Grupări, competiţii şi rupturi în interiorul Şcolii gustiene

• Diversitatea orientărilor politice în rândul monografiştilor
• Tineri gustişti atraşi de stânga extremă, de dreapta legionară şi de autoritarism: deriva lui Traian Herseni de la stânga la dreapta radicală
• Biografii intelectuale în contexte de criză: Intelectualii gustişti între autonomie universitară, dezvoltare comunitară şi Serviciu Cultural Regal
• Rivalităţi şi conflicte în interiorul Şcolii Gusti: Grupul Rânduiala (Bernea, Amzăr, Ionică, Samarineanu)
• „Generaţia tânără” ca nou actor politic în interbelic

Şedinţa 4. Asociaţii culturale şi tentaţia radicalismului: de la Criterion la capcana autoritarismului

• Asociaţiile culturale interbelice ca spaţii de dezbatere culturală şi ideologică:
• Gruparea Criterion: Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu
• Cercul modernist-sincronist (E. Lovinescu) Sburătorul vs. Gruparea autohtonistă tradiţionalist-ortodoxistă (Nichifor Crainic) în jurul revistei Gândirea
• Revista Fundaţiilor Regale ca instrument de legitimare culturală a carlismului
• Intelectualii între dialog democratic, tentaţia autoritarismului şi fascinaţia totalitarismului
• Lecţiile interbelicului şi paralele cu prezentul: elite culturale, polarizare şi radicalizare

Cui i se adresează cursul?

• celor pasionaţi de istorie, sociologie şi comunicare
• studenţilor şi absolvenţilor de ştiinţe sociale şi umaniste
• celor interesaţi de relaţia dintre cultură şi politică
• publicului care doreşte o înţelegere critică a democraţiei interbelice, dincolo de clişee
• celor preocupaţi de actualitatea tentaţiilor ideologice interbelice: radicalizare, autoritarism, extremism

Sursă foto: irinamonica.wordpress.com