Au scris despre iubire. Dar cum au iubit chiar ei, scriitorii? Cum sună corespondenţa lor intimă, de dragoste?
Cum se naşte Iubirea, în literatura română în creuzetul creatorilor; pasiune, obsesie, seducţie, absenţă, gelozie, destin şi cum se alchimizează prin existenţă în literatură pură.
Vă invităm luni, 19 octombrie, de la ora 19:00, la conferinţa-spectacol „Poveşti de dragoste ale scriitorilor români în scrisori, mărturisiri şi literatură – Partea a II-a”– o incursiune fascinantă în vieţile sentimentale şi în poveştile mai puţin ştiute din spatele unor mari nume ale literaturii române: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Cella Serghi, Panait Istrati, Magda Isanos, Paul Celan, Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu — scriitori pentru care iubirea a fost, în feluri foarte diferite, inspiraţie, dramă, obsesie sau destin. Ghizii noştri vor fi Ioana Calotă Philippide şi Alexandru Philippide, iar poveştile şi poemele vor fi acompaniate de fragmentele muzicale interpretate la chitară ale lui Mircea Oaneş.
Cine a iubit pe cine? Cine a fugit, cine a rămas? Cine a transformat iubirea în literatură şi cine a rămas în literatură tocmai pentru că n-a putut rămâne în iubire?
O seară despre împliniri şi neîmpliniri, pasiuni, iubiri celebre, iubiri discrete, rivalităţi, muze şi despărţiri, dar mai ales despre acea fascinantă graniţă dintre viaţă şi ficţiune.
Povestiri, poezie şi fragmente în proză, pagini de jurnal, scrisori şi vieţi trăite, aşa cum au ajuns până la noi şi …muzica, muzica sufletelor lor.
Vă aşteptăm la o întâlnire cu literatura, dincolo de pagina tipărită — acolo unde începe povestea, în litera intimă a scrisorilor de dragoste.
Ioana Calotă Philippide, actriţă , F Alexandru Philippide, filolog şi Mircea Oaneş, muzician, sub egida Fundaţiei Calea Victoriei.
Ioana Calotă Philippide este una dintre cele mai îndrăgite actriţe ale momentului, pe care o puteţi întâlni la Teatrul Nottara, cât şi în cadrul altor spectacole din Bucureşti şi din ţară, afinitatea pentru artă şi cultură fiind cultivată în interiorul familiei de artişti din care face parte. Colaborarea cu Fundaţia Calea Victoriei a început acum câţiva ani, creând şi prezentând alături de soţul ei, Alexandru Philippide, poveşti culturale de altădată: Boema interbelică, Ziua Reginei Maria la Biserica Anglicană, Sonetele lui Shakespeare: O călătorie romantică şi filosofică. Nominalizări şi premii: Cea mai bună actriţă în rol principal pentru rolul din Decameron 135666, 2024, un spectacol de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români, Bucureşti; premiul pentru Cea mai bună actriţă de comedie acordat de juriul publicului pentru rolul Suzanne din Figaro, regia: Mihai Lungeanu – Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, 2019; premiul pentru Cea mai populară actriţă a Teatrului Nottara – Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, 2017.
Alexandru Philippide este filolog şi nepotul poetului Alexandru A. Philippide (1900-1979), strănepotul profesorului universitar Alexandru I. Philippide (1859-1933), care a înfiinţat Facultatea de Filologie română la Universitatea din Iaşi, al cărei decan a fost, precum şi Institutul de Filologie Română al Academiei Romane, care astăzi îi poarta numele. De asemenea, acesta a fost coleg cu Mihai Eminescu la Biblioteca Universitară din Iaşi. A publicat eseuri pe teme literare şi s-a ocupat de opera bunicului poet: Ultimele scrieri ale lui Alexandru A. Philippide, revista „Manuscriptum”, (1993); Versuri de Alexandru Philippide, ediţie îngrijită şi tabel cronologic; Poezia lui Ilarie Voronca, în culegerea Comunicările Hyperion 11 (2001); Alexandru Philippide, Studii şi eseuri vol. 5 (2005) etc. Se manifestă şi în plan artistic, pe scenă în spectacole teatrale şi literare, fiind prezentator şi recitator. Colaborarea cu Fundaţia Calea Victoriei a început de mai mulţi ani, unde susţine cursuri din domeniul dezvoltării personale şi al comunicării, literaturii sau istoriei universale: Arta comunicării în funcţie de profilul psihologic, Cum să ne ferim de manipulare, Povestea extraordinară a Cavalerilor Templieri, Romantismul european: inspiraţie, fantezie şi spirite.
Mircea Oaneş este interpret, profesor de chitară si face parte, din 2024, din echipa de organizare a Festivalului Internaţional de Chitară de la Sinaia şi a Festivalului Internaţional de Chitară “Eduard Pamfil” din Bucureşti, alături de Ana-Maria Bibescu, Raisa Mihai şi Rareş Jianu. Are o activitate interpretativă amplă, participând la recitaluri şi concerte atât în ipostază de solist, cât şi în ansambluri orchestrale şi de muzică de cameră, pe scene precum: Filarmonica din Belgrad (solo şi cu Trio Sonrisa), Ateneul Român (în duo cu Ana-Maria Binescu), Sala Palatului (în orchestră, la concertul Il Volo), Festivalul Internaţional Cultural Arta Sonoră (solo şi cu Trio Sonrisa), Teatrul Naţional de Operetă şi Musical “Ion Dacian” etc. Printre activităţile sale se numără şi prezenţa în calitate de membru al juriului la concursuri precum “Eduard Pamfil” International Guitar Festival, “Harmonia Cordis” International Guitar Festival, Guitar Art Festival Belgrad, “Scherzo” etc.
Taxa de participare achitată pentru acest eveniment, în cazul în care nu mai puteţi participa, nu poate fi restituită, având în vedere logistica specială.
*** Vă rugăm să aveţi în vedere că la acest eveniment se vor face fotografii. Aşadar, prin înscrierea şi participarea la eveniment sunteţi de acord cu postarea acestora pe canalele noastre de social media, în scopul promovării.
Palatul Cesianu-Racoviţă se află în centrul Bucureştiului şi în vecinătatea celor mai importante repere culturale ale oraşului: Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Central Universitară. O clădire cu o istorie fascinantă este redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.




