Vă invităm vineri, 25 septembrie, de la ora 19:00, la o nouă conferinţă susţinută de Alina Pavelescu, istoric, arhivistă, scriitoare şi traducătoare, în cadrul căreia vom descoperi unul dintre cele mai misterioase episoade din istoria politică a României.

Pe 8/20 iunie 1862, populaţia Bucureştiului era martora primei crime politice din istoria modernă a României: asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu. Crima s-a petrecut pe seară, când prim-ministrul ieşea din clădirea Adunării, aflată pe Dealul Mitropoliei. Pe când părăsea locul în trăsura prefectului Poliţiei, Nicolae Bibescu, însoţit de acesta, două focuri de armă – trase, se pare, din clopotniţa Mitropoliei – i-au curmat pe loc viaţa. În doar câteva minute, Barbu Catargiu devenea victima unei crime misterioase, al cărei autor nu va fi identificat niciodată.

Ancheta a început cu bănuieli îndreptate în toate direcţiile, inclusiv împotriva prefectului Poliţiei, inamic politic al prim-ministrului. ”Roşii” liberali, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, C. A. Rosetti, ale căror dispute aprinse cu Catargiu în jurul Legii agrare erau de notorietate, s-au trezit în postura de suspecţi de serviciu. Nici măcar domnitorul Alexandru Ioan Cuza n-a scăpat de bănuielile opiniei publice că ar fi fost parte din conspiraţia ucigaşilor.

Şi totuşi, deşi s-au făcut multe arestări, niciuna dintre persoanele arestate nu a putut fi dovedită ca având legătură cu atentatul. Mai mult, nu s-a putut dovedi niciodată că atentatul a fost rezultatul unui complot politic bine pus la punct. Şi, pentru ca misterul să fie şi mai mare, la zece ani după asasinat, zeci de file cu declaraţiile martorilor şi suspecţilor au dispărut pur şi simplu din dosarul de anchetă, depus la Arhivele Statului. Ancheta se reluase între timp, la iniţiativa parlamentului, dar rezultatele rămăseseră la fel de neconcludente.

Cine era Barbu Catargiu şi de ce atâţia politicieni ai momentului şi-ar fi dorit să scape de el? care era atmosfera politică din Principatele Unite la momentul asasinării lui? Cine erau ”roşii” şi cine erau ”conservatorii” într-o ţară care nu avea încă partide politice constituite? Cum a decurs ancheta, cum s-au apărat suspecţii şi de ce nu s-a aflat niciodată cine erau adevăraţii criminali?

Prelegerea vă propune o reconstituire a momentului crimei şi a principalelor episoade din ancheta care i-a urmat, cu mijloacele istoricului de azi.