Motto:  „Medicul tratează, natura vindecă.”  (Citat atribuit lui Hipocrate sau Galenus)

Natura şi Peisajul au reprezentat întotdeauna elemente primordiale de dezvoltare şi componente importante în evoluţia omenirii, atât la nivel fizic, biologic şi fiziologic ca hrană, dar şi prin resursele infinite vindecătoare oferite direct de mediul înconjurător, redescoperit mult mai târziu de medicina modernă şi farmacologia actuală, cât şi la nivel cultural, mitologic şi metaforic, mistic şi spiritual.

Vom înţelege împreună ce este o Grădină Terapeutică, care este relaţia terapiei care însoţeşte actul medical prin intermediul unui spaţiu plantat sau construit, care sunt valenţele vindecătoare şi importanţa acestora în viaţa de zi cu zi, precum şi impactul pe care o zonă terapeutică le poate avea asupra oamenilor, dar şi a comunităţilor sau chiar oraşului ca întreg, asupra calităţii vieţii şi sănătăţii integrate.

Tema Grădinilor Terapeutice este un subiect foarte vast, ce necesita studiu dedicat şi specializare transdisciplinară, fiind aflată la graniţa între arta peisajului şi medicina habitatului, situată la limita integrată a multor discipline: medicină, psihiatrie şi psihologie, neuroştiinţe şi neuro-peisagistică/urbanism/arhitectură, biologie şi fiziologie, ecologie şi pedologie, horticultură şi silvicultură, etc.

Vom afla împreună cum o grădina, un peisaj natural sau planificat prin design peisagistic, pot dezvolta capacitatea şi pot dobândi puterea de a susţine, influenţa şi transforma starea fizică, claritatea, nivelul de stres şi starea mintală, mentală şi psihologică a unui om sau a unei comunităţi.

Ştiinţa a  demonstrat că peisajul şi contactul direct cu natura pură, poate susţine starea de sănătate si poate influenţa patologia urbană dar şi sănătatea mediului ambiental, care se afla într-o strânsă şi complexă legătură la nivel metabolic, cu starea de sănătate şi capacitatea de vindecare umană.

Scopul final al spaţiilor terapeutice este acela de a păstra o stare optimă de sănătate individuală a omului, a comunităţii şi implicit a oraşului, văzut ca un organism urban viu cu un metabolism propriu, aflat în permanentă schimbare şi metamorfoză a propriilor lui disfuncţionalităţi, care pot contribui la probleme ce pot apare şi în relaţie cu sănătatea organismului uman.

Astfel, vom înţelege împreuna, cât de importante sunt nevoile de calitate a vieţii – în general sau a celor care suferă de diferite afecţiuni – în particular, pentru a putea fi stabilite metode eficiente vindecătoare prin peisagistică, fie prin implementarea de mici zone cu efect terapeutic, în spaţii interioare (de tip „grădina de apartament”, „grădina de pe terasă” sau „mini-grădina de pe birou”), fie dezvoltate în cadrul spaţiilor exterioare, al buzunarelor verzi urbane din spaţiile publice, în zonele verzi aferente blocurilor şi cartierelor rezidenţiale, al grădinilor locuinţelor individuale sau al zonelor extinse de tip grădină sau parc terapeutic.

Vom parcurge împreună câteva noţiuni si elemente introductive definitorii ale terapiei prin peisaj, din diferite perioade istorice, de la Antichitatea greacă şi romană, la grădinile monahale, până în prezent, subliniind astfel legătura între minte şi trup, dar şi importanţa unei stări de spirit sănătoase în procesele de vindecare, prin care să ne putem explica impactului Grădinii Terapeutice asupra sănătăţii metabolismului uman şi urban.

Prezentul marchează momentul în care se pune cu adevărat problema terapiei prin natură într-o formă coerentă, din nevoia de a veni în ajutorul şi sprijinul rezolvării problemelor medicale dar şi mintale, mentale şi psiho-emoţionale, sociale şi comunitare.

Acest lucru se poate realiza şi prin  spaţii care sunt adjuvante terapiei medicale, ca metodă de prevenţie împotriva afecţiunilor ajutând la accelerarea vindecării, la reducerea stresului şi a durerii, la creşterea calităţii somnului şi a calităţii generale a vieţii, putând micşora inclusiv perioada de tratare, spitalizare şi implicit reducerea unor costuri medicale aferente procesului de vindecare integrata.

Sursă foto: pexels