dreamstime_3939064
 

Va invitam miercuri 10 iulie, de la 21:00, la o vizita la Observatorul Astronomic si o calatorie printre constelaţiile de vară, in compania lui Adrian Sonka, membru al Astroclubului Bucureşti şi membru colaborator al AAVSO. 

Universul nu mai este un mister când ai un telescop mare la dispoziţie. Vino să vezi cum un punct luminos devine planeta cu inele. Sau cum stelele devin duble sau grupate în roiuri. Descoperă culorile stelelor dar şi câteva nebuloase.

În caz de nori vom face o călătorie virtuală în Univers, pentru a afla câte stele s-au descoperit până în prezent. 

In cadrul evenimentului se va vizita terasa de unde se vor face observatii astronomice cu telescopul, precum si spectaculoasa cupola in care se afla luneta Zeiss.

“Istoria Observatorului astronomic începe în 1908 când Victor Anestin în cooptează pe amiralul Urseanu în Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”. Amiralul devine preşedintele societăţii astronomie a cărei scop era înfiinţarea unui observator astronomic popular care să servească la propagarea astronomiei în rândul maselor.

Amiralul Vasile Urseanu demarează lucrările de construire, prin eforturi financiare proprii, a unei clădiri din Bucureşti, pe bulevardul Colţei, actualul bulevard Lascăr Cartagiu, despre care obisnuia să spună: “Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în acelaşi timp, când fac observaţii cu luneta, să am senzaţia că plutesc pe mare.”

Observatorul amiralului a devenit un simbol al pasionaţilor de astronomie, înfiinţarea sa fiind salutată în publicaţiile de la 1910. A fost dotat cu o luneta Zeiss de 150 mm diametru şi distanţă focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din ţară la data aceea.

La începutul activităţii observatorului astronomic, ca observator particular (până în 1916), alături de amiralul Urseanu, au mai lucrat ca observatori, Victor Anestin – cunoscut popularizator al astronomiei în ţara noastră, Rosetti-Bălănescu şi alţii. După moartea amiralului (1926), luneta a fost demontată şi depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat.

În anul 1933, Jeanne Urseanu, vaduva amiralului, a donat clădirea municipalităţii oraşului Bucureşti, conditionând donaţia – conform dorinţei testamentare a amiralului – de păstrarea memoriei acestei deosebite realizări. Astfel, pe placa comemorativă din interiorul clădirii, sub portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camille Ressu, sunt săpate în marmură cuvintele: “După o viaţă de muncă şi credinţă, au dăruit acest lacaş ca să fie adăpost de arta şi prilej de înălţare sufletească”.

info preluate de pe site-ul – http://www.astro-urseanu.ro/istoric.html


Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!