Diavolul în cultura europeană: de la teamă la fascinaţie
 

“Alungaţi Infernul şi el va reveni în galop” – Roger Caillois

Cum s-a născut diavolul? Ce i-a determinat pe strămoşii noştri să îl inventeze şi să îi dea drept însoţitori o cohortă de demoni, monştrii şi vrăjitoare? Ce sentimente, temeri sau plăceri ascunse  au dus la apariţia unui personaj atât de complex în cultura europeană? Au fost doar nişte tradiţii venite dintr-un univers uitat de toţi,  preistoric, sau putem vorbi de un construct cultural elaborat în era creştină? Iată câteva întrebări care ne trec prin minte atunci când fascinaţi şi temători, deopotrivă, dorim să aflăm mai multe despre geneza unui personaj mitic.

Diavolul nu este doar fructul unei imaginaţii umane debordante ci şi modul în care oamenii se raportau la propriul univers social,  intelectual şi economic. Încercând să descifrăm istoria diavolului descoperim, de fapt, spaimele, fericirile şi nefericirile oamenilor de-a lungul timpului.  Imaginea polimorfă a demonicului s-a reflectat în scrieri filosofice şi teologice, în opere de artă celebre, în romane sau în capodopere cinematografice. Într-o lume a nuanţelor şi interpretărilor infinite, a cunoaşterii damnate şi izbăvitoare privitorul curios descoperă metamorfozele societăţii europene din evul mediu până în zilele noastre.

Vă invit să descoperim, împreună, o lume ce nu ţine neapărat de fantastic, să descifrăm anumite coduri culturale ce s-au transformat sau au dispărut, să înţelegem demonii şi spaimele oamenilor de-a lungul istoriei. Călătoria noastră va începe din îndepărtatul ev mediu, atunci când Lucifer, stăpânul iadului, a dus la elaborarea unei adevărate mitologii demonice, dominate de conceptele de excludere şi păcat, pentru a ajunge la interiorizarea răului din epoca Romantică şi la transpunerea spaimelor legate de diavol în diverse creaţii literare sau vizuale.

 


Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!