Promenada de la Grand Hotel du Boulevard la “ostrovul” Sf.Elefterie

Bucureştiul liber-profesioniştilor, de la militari, universitari, medici, avocaţi la funcţionari particulari s-a dezvoltat pe axa est-vest, cu precădere în segmentul dintre Universitate şi Dealul Cotrocenilor inclusiv.

Această parte de oraş este ceva mai recentă, Bucureştiul dezvoltându-se mai mult către nord şi est. Chiar şi în perioada interbelică oraşul se oprea puţin dincolo de Palatul Cotroceni cu noile cartiere din preajmă, Eroii Sanitari şi Cotroceni.

Dar, această parte de oraş a fost şi nucleul mondenităţii precum şi Corso-ul românesc cel mai elegant, având ca punct de plecare Casa Capşa, Grand Hotel du Boulevard, Palaltul Cercului Militar Naţional cu hotelul Luvru de alături, care găzduia cafeneaua Royal şi continuind apoi cu bulevardul Regina Elizabeta, cu zona primelor cinematografe moderne şi magazine cu produse vestimentare de lux, Palatul Eforiei Spitalelor Civile şi vestitul hotel Palace de alături, deschis în anul 1915. Apoi venea grădina Cişmigiului, amenajată la mijlocul secolului al XIX-lea şi îmbunătăţită timp de 50 de ani după aceea, cu patinoarul ad hoc din fiecare iarnă, alături de restaurantul Monte Carlo de pe malul lacului.

În vecinătate se afla mahalaua Schitului Măgureanu, imediat după colegiul Naţional Ghoerghe Lazăr, zonă încă patriarhală pentru anii 1900. Catre 1880, dincolo de mahalaua Schitul Măgureanu se întindea grădina Procopoaiei şi ostrovul pe care se afla biserica Sf.Elefterie Vechi de astăzi. O zonă în parte încă împădurită, puţin locuită şi foarte ambientată cu grădini sezoniere pentru  distracţia publicului. La 1900, bulevardul Regina Elizabeta se oprea în preajma Dîmboviţei. Tot ceea ce se ridică în jurul Podului Eroilor Sanitari aparţine anilor de după primul război mondial: Universitatea, Monumentul Eroilor Sanitari, Biserca Sf.Elefterie Nou, cartierul Eroilor Sanitari si Cotroceni, iar mult mai târziu, după 1950, Opera Română.

Promenada noastră încearcă să recupereze această umanitate diversă dar foarte atentă cu proiecţiile ei de viitor; umanitate care a colonizat succesiv vestul orasului şi care a diferit destul de mult de negustrimea patriarhală dinspre Obor şi mahalalele negustoreşti din est.

Punctul de întâlnire este fântâna Sărindar din faţa Palatului Cercului Militar iar după vizitarea Palatului ne vom îndrepta către Piaţa Operei pe blv.Regina Elizabeta şi Blv. Mihail Kogălniceanu.