Fundaţia Calea Victoriei împreună cu Asociaţia ARTLIT vă invită duminică, 14 iunie 2026, de la ora 17:00, la un eveniment despre cartea lui Theofrast, Despre mirosuri, tradusă de Claudiu Sfirschi-Lăudat.

La Editura Junimea a apărut tratatul Despre mirosuri, scris de filozoful Theofrast undeva spre sfârşitul secolului al IV-lea sau începutul secolului al III-lea î.Hr. Problematicile discutate în scurte paragrafe privesc simţul mirosului, legătura acestuia cu gustul sau ingredientele vegetale folosite la prepararea uleiurilor parfumate parfumurilor.

Volumul cuprinde o introducere (informaţii despre viaţa şi opera lui Theofrast, locul tratatului Despre mirosuri în ansamblul operei botanice a filozofului, parfumurile lumii antice etc.), textul original în oglindă cu traducerea, note, comentarii şi două anexe (una despre vocabularul tehnic, iar alta cu texte antice de referinţă).

„Evanescente, mirosurile nu lasă urme. Oricine va dori să descopere miresmele trecutului va fi nevoit să recurgă la mărturiile scrise. Poate că nu vom şti niciodată cum miroseau parfumurile Greciei antice. Sau poate doar vom intui în urma lecturii acestei scurte scrieri alcătuite din note pentru cursurile ţinute de Theofrast în cadrul Liceului. Şi chiar dacă ne va fi greu să readucem la viaţă aromele Antichităţii, vom descoperi un spirit filozofic viu, scormonitor şi meticulos, care îşi încolţeşte subiectul din toate unghiurile posibile pentru a surprinde inefabilul mirosurilor şi a explora bogăţia lumii vegetale.”

Punctul de plecare al acestei întâlniri este traducerea din greaca veche a tratatului lui Theofrast, Despre mirosuri, semnată de Claudiu Sfirschi-Lăudat şi recent publicată la Editura Junimea. Dincolo de importanţa titlului care de acum are o variantă şi în limba română, procesul traducerii a ridicat câteva întrebări.

Materia primă a traducerii în cazul anticilor, adică textul-sursă, este o premisă diferită spre deosebire de operele moderne: textul poate fi fragmentar, informaţiile despre autor firave, iar contextul în care a fost creat este prea îndepărtat temporal pentru a putea fi ancorat în repere. Cu alte cuvinte, traducătorul are o marjă de interpretare mult mai mare, care poate duce la suprainterpretarea textului. Traducerile în alte limbi, studiile de specialitate şi mai ales arhiva acestora sunt, de asemenea, de o importanţă esenţială.

Despre astfel de riscuri şi decizii vor vorbi invitaţii noştri, Ioana Costa şi Theodor Georgescu. 

Gazdele discuţiei sunt Simina Popa şi Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducători amândoi.

***Evenimentul este cu intrare liberă – locurile sunt limitate.

 Înscrierile se fac la [email protected], menţionând în subiectul e-mailului: participare eveniment THEOFRAST.