Evenimentul are loc online, live, pe zoom.us. Cu o zi înainte de data începerii, veţi primi un link cu ajutorul căruia veţi accesa evenimentul pe Zoom.us. Vă rugăm să ţineţi cont de data şi ora la care are loc întâlnirea, evenimentul nu se înregistrează. 

Vă invităm la o călătorie imaginară prin câteva dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume. Pline de opere de artă faimoase, ele ne permit o incursiune inedită în arta şi istoria lumii. Din Antichitate până la impresionişti, trecând prin Renaştere şi Baroc, vom descoperi împreună opere emblematice, cele pe care nu trebuie să le ratăm când vizităm muzeul respectiv sau pe care le revedem, de fiecare dată, cu o curiozitate şi uimire nesfârşite.

De data aceasta, vom ajunge la Amsterdam pentru a afla istoria unei instituţii muzeale remarcabile, cu o colecţie care depăşeşte peste un milion de exponate şi care ne oferă şansa să ne familiarizăm cu istoria şi arta societăţii olandeze. Inaugurat în secolul al XIX-lea şi situat într-un edificiu de inspiraţie neogotică, Rijksmuseum are drept nucleu colecţia ultimului stadhouder din Provinciile Unite. Un popas inconturnabil pentru iubitorii de artă, dar şi pentru călătorii curioşi, parcursul muzeal ne oferă o prezentare remarcabilă a societăţii şi mentalităţilor diverselor epoci. Imensele portrete de grup sau individuale, realizate de Frans Hals sau de Rembrandt, o adevărată modă în Provinciile Unite, evocă capacităţiile politice, militare şi economice ale tinerei republicii protestante.

Hals ne oferă şi imaginea intimităţii unui cuplu. Isaac Abrahamsz Massa şi Beatrix van der Laen ne surâd nonşalanţi, tânărul domn păstrează o poziţie autoritară, în timp ce doamna zâmbitoare pare să evoce bucuria şi armonia cuplului. Între statut social şi tandreţe conjugală, Hals ne permite să aruncăm o privire în viaţa oamenilor secolului al XVII-lea, să le descoperim gesturile, hainele, dar şi simbolurile asociate fidelităţii conjugale. Portrete vorbesc şi despre dorinţa de reprezentare a unei elite urbane. Dincolo de detaliile vestimentare asociate unei poziţii economice, desluşim şi nenumărate aspecte morale, spirituale. Copila în rochie albastră, pictată de Johannes Verspronck, pare un adult în miniatură, înveşmântată conform modei timpului, cu o rochie cu broderii aurii şi manşete de datelă. Evocând ideea de prosperitate economică, dar şi de continuitate a neamului, ea devine imaginea unui comportament virtuos şi a unei familii respectabile.

Nu doar portretele ne fascinează la Rijksmuseum, ci şi nenumăratele compoziţii florale asociate tulipomaniei din societatea olandeză a veacului al XVII-lea. Florile pictate de Rachel Ruysch ilustrează interesul epocii pentru istoria naturală, dar şi transformarea lor într-un simbol asociat poziţiei sociale. La nenumăratele pânze încadrate în genul natură moartă, dincolo de bogăţia vegetală, de lămâi de un galben strălucitor sau de pahare transparente şi vase de argint, observăm o adevărată reflecţie morală. Larve, fluturi, frunze şi flori ofilite, toate ofereau ocazia unei meditaţii legată de mântuirea sufletului şi de deşertăciunea mundană.

De-a lungul evenimentului, vom avea ocazia să studiem fascinaţia societăţii olandeze pentru obiectele exotice sau colecţiile inedite. Oare, ce istorie ne spune obeliscul din ceramică de Delft? Dar casa de păpuşi a Petronellei Oortman?

Rembrandt şi Vermeer sunt figurile dominante ale secolului de aur olandez, cei doi artişti ocupând un loc central în universul muzeal.

Rembrandt cu autoportretele sale sau cu Logodnica evreică ne permite să admirăm o tehnică picturală de o modernitate absolută. Rondul de noapte, portret de grup fastuos, ne înfăţişează o miliţie urbană prestigioasă condusă de căpitanul Frans Banning Cocq. Între scenă de gen şi pictură cu subiect istoric, tabloul nu reprezintă o scenă nocturnă! O înnegrire accentuată a materiei picturale a generat acest titlu în secolul al XVIII-lea. În realitate Rembrandt, a înfăţişat o ceremonie care are loc în timpul zilei.

La final, ne vom delecta cu eleganţa, lumina şi misterul pânzelor lui Vermeer. Oare, Lăptăreasa surprinsă în cotidianul ei modest ia în discuţie doar aspecte de natură morală, dezbătute în epocă, sau merge mult mai departe evocând mândria economică a republicii protestante?

Scopul evenimentului este să îi familiarizeze pe participanţi nu doar cu istoria şi exponatele muzeului, ci şi cu ideile unor epoci.

Evenimentul are loc online, live, pe zoom.us. Cu o zi înainte de data începerii, veţi primi un link cu ajutorul căruia veţi accesa evenimentul pe Zoom.us. Vă rugăm să ţineţi cont de data şi ora la care are loc întâlnirea, evenimentul nu se înregistrează.