Atunci când mă gândesc la frumuseţe, din perspectiva mea de medic nutriţionist şi diabetolog, nu mă raportez la acele haruri cu care ne-a înzestrat natura neapărat, ci mai degrabă la un complex, cu multe piese, ce alcătuiesc un întreg, o simfonie din care se nasc „starea”, „fascinaţia”, „lumina”, „armonia”. Mă gândesc la o siluetă tonică şi plină de vitalitate, acea strălucire pe care nu o poţi explica neapărat în cuvinte, punct cu punct, dar pe care o poţi simţi, o poţi emana, care poate inspira şi care însufleţeşte totul în jur. Şi aşa aş defini eu frumuseţea.

Ei bine, toate acestea nu sunt haruri de înzestrare, ci sunt lucruri ce stau în puterea noastră, lucruri pe care ni le putem însuşi indiferent de forma în care ne-a lăsat Creatorul. Toate acestea pot apărea sau, la fel de bine, pot dispărea în funcţie de alegerile noastre, de informaţia pe care o avem, de stilul de viaţă şi de gândurile cu care alegem să trăim. Unii dintre înfăptuitorii frumuseţii de care se foloseşte corpul nostru sunt şi hormonii.

Putem influenţa hormonii?

V-aţi putea întreba de ce vorbesc eu despre hormoni şi frumuseţe când, de fapt, mă ocup de mâncare, diabet şi diete. Oare nu sunt şi hormonii tot „un dat”, o structură fixă cu care ne naştem şi pe care abia o poate influenţa medicul endocrinolog? Ei bine, de foarte multe ori, răspunsul este „nu”!

Hormonii care ne pot influenţa toate atributele frumuseţii pe care le-am descris anterior sunt profund influenţaţi de mâncare, de stilul de a mânca, de stilul de viaţă, iar legătura dintre mâncare, hormoni şi frumuseţea aceea pe care chiar noi înşine o putem crea este foarte bine dovedită.

Cu alte cuvinte, dacă ştim să mâncăm bine, hormonii vor funcţiona bine, vor fi echilibraţi şi ne vor face să ne simţim bine, ne vor ţine în formă fizică bună, cu kilogramele optime, cu păr şi ten strălucitor, cu bună dispoziţie şi chef de viaţă, cu ritm sănătos somn–veghe (ce ne aşează odihna mai bine pe chip), cu masă musculară tonifiată şi cu vitalitate. Nu există niciun om care, având toate acestea, să nu se simtă şi să nu apară frumos!

Celulele noastre sunt influenţate în permanenţă de o combinaţie de hormoni şi de interacţiunile dintre ei, dar această combinaţie se schimbă în permanenţă sub influenţa anumitor factori, printre care şi dieta, mâncarea, nivelul de stres, activitatea fizică, somnul. Sunt anumite dezechilibre hormonale, accentuate de stilul de viaţă, care se văd sub forma colăcelului de pe talie, sub forma căderii părului, a unui ten acneic, a retenţiei de lichide, a îmbătrânirii premature, a nervozităţii şi a oboselii, fenomene care nu fac casă bună cu frumuseţea, indiferent de potenţialul cu care am fost înzestraţi.

Să facem cunoştinţă cu câţiva hormoni şi cu acţiunile lor legate de frumuseţe, pe scurt:

– Insulina este un fel de hormon şef pentru ceilalţi, foarte implicat în reglarea greutăţii şi a metabolismului glucidic. Dacă insulina este prea multă, pentru că noi mâncăm mult şi prost, pentru că suntem sedentari, consumatori de alcool şi fumători, se va ajunge la rezistenţă la insulină şi îngrăşare, dezechilibru metabolic şi energetic, stare proastă dominată de pofte alimentare şi alte dezechilibre hormonale în cascadă.

Acţiunile hormonale se aseamănă cu rotiţele unui ceas: în funcţie de mişcarea rotiţelor, ceasul arată ora exactă, însă dacă o rotiţă se mişcă mai repede sau mai încet, ea va influenţa întreg mecanismul, iar ceasul nu mai arată ora exactă. Este o analogie găsită la o autoare de carte, medic, ce m-a inspirat mult în această călătorie „hormonală”.

– Hormonii tiroidieni, în dezechilibru, pot afecta calitatea părului, a pielii, greutatea, starea psihică. O dietă de înfometare îi poate dezechilibra.

– Estrogenul influenţează densitatea osoasă, pielea (susţine producţia de colagen şi hidratarea), mucoasele, influenţează profilul lipidic. Estrogenul prea mult sau prea puţin, la femei, dar şi la bărbaţi, produce tulburări de greutate şi distribuţie a grăsimii. Domnii care au prea mult estrogen (poate chiar de la consumul de bere) se vor îngrăşa precum femeile, cu depunere pe şolduri şi piept (sâni la bărbaţi), iar doamnele cu exces de hormoni androgeni se vor îngrăşa precum bărbaţii.

– Progesteronul este hormonul calmant, ne ajută în lupta cu balonarea, influenţează ovulaţia, este diuretic şi se opune estrogenului, este un antiinflamator natural. Trăieşti o viaţă plină de stres şi înfometare? Corpul alege să producă mai mulţi hormoni de stres în detrimentul producţiei de progesteron.

– Testosteronul se ocupă de masa musculară şi osoasă, accelerează metabolismul, susţine libidoul şi motivaţia, energia, dar când apare dezechilibrat, tenul, părul şi ritmul metabolic au de suferit. Sunt modificări vizibile în sindromul de ovar polichistic, în perimenopauză.

– Cortizolul este hormonul stresului, ce contrabalansează efectul insulinei, reglează sărurile şi influenţează tensiunea arterială, reduce inflamaţia, susţine memoria sau, dacă este dezechilibrat, se leagă de oboseală, vergeturi, creştere în greutate etc.

Spre exemplu, dacă ne gândim la aspectul pielii, ne raportăm la acţiunea sinergică a estrogenului, progesteronului, testosteronului, cortizolului şi a hormonilor tiroidieni. Estrogenul menţine hidratarea, elasticitatea pielii, stimulează producţia de colagen şi reglează activitatea melanocitelor responsabile de petele pigmentare. Progesteronul influenţează producţia de sebum şi retenţia de apă. Testosteronul reglează producţia de sebum, pilozitatea sau poate înrăutăţi acneea. Cortizolul se leagă de sebum şi acnee, de modul în care se prezintă colagenul şi grosimea pielii, de inflamaţie. Hormonii tiroidieni pot face ca un ten să arate uscat sau uleios.

Ca toate lucrurile să se prezinte bine, înseamnă ca între aceşti hormoni să existe echilibru şi cooperare, iar de multe ori, acest lucru este influenţat şi de mâncare.

Să menţionăm, în primul rând, că hormonii sunt structuri proteice, se alcătuiesc din hrana cu proteine pe care noi o consumăm. Apoi, acţiunile hormonale sunt influenţate de statusul de minerale şi vitamine pe care îl avem, sunt influenţate de „timingul” meselor şi, nu în ultimul rând, sunt influenţaţi de glicemie, de nivelul şi fluctuaţiile zahărului din sânge.

Cu cât controlul glicemic este mai bun, cu atât nivelurile de insulină sunt mai echilibrate, iar acest lucru va influenţa, la rândul său, ceilalţi hormoni. Simplul fapt că noi sărim peste micul dejun în mod regulat poate conduce la un prost control glicemic şi insulinemic pentru următoarele 24 de ore, iar acest lucru poate fi „trigger” pentru comportament alimentar dezechilibrat, pofte de dulciuri, rezistenţă la insulină, inflamaţie cronică subclinică şi dezastru hormonal tradus prin înrăutăţirea sindromului de ovar polichistic cu simptomele sale (obezitate, acnee, pilozitate în exces, infertilitate), înrăutăţirea predominanţei estrogenice sau alte patologii, insomnie şi agitaţie sau oboseală extremă.

Sunt multe erori de stil de viaţă care sunt promovate astăzi ca metode de slăbire sau de vindecare şi care nu fac decât să adâncească anumite dezechilibre hormonale: înfometarea, dietele foarte restrictive, postul intermitent la femei care este practicat în perioade de stres, evitarea anumitor grupe alimentare, promovarea excesului de carne sau a hranei artificiale… toate acestea nu vin „să aducă”, ci vin „să ia” nutrienţii care îngrijesc hormonii

Aceste mici entităţi depind de informaţia nutriţională pe care noi le-o oferim, iar când se întâmplă asta, hormonii devin o resursă importantă de sănătate şi de frumuseţe, nu mai sunt doar „bătaie de cap şi dezechilibre” ce lasă urme.

A ne hrăni pentru frumuseţe înseamnă a respecta firescul hormonal, a ne înţelege biologia şi modul de funcţionare şi a nu pune „beţe în roate” din dorinţa de a obţine efecte rapide sau din lipsă de timp şi prioritizare pentru hrană.

Ruxandra Maria Pleşea este medic specialist diabet, nutriţie şi boli de metabolism şi lector la Fundaţia Calea Victoriei, unde va susţine din 4 martie, Atelierul de Nutriţie: dieta preferată a hormonilor pentru frumuseţe şi sănătate.

Foto: Freepik