Tradiţii & Obiceiuri de Sfântul Andrei – magie populară şi credinţe
 

Vă invităm pe 25 noiembrie la un eveniment despre tradiţii şi obiceiuri de Sf. Andrei, susţinut de prof. dr. Antoaneta Olteanu, etnolog, autoarea mai multor volume de specialitate: Metamorfozele sacrului, Şcoala de Solomonie. Divinaţie şi vrăjitorie în context comparat, Calendarele poporului român, Reprezentări ale spaţiului în credinţele româneşti, Dicţionar de mitologie ş.a.

Ajunul acestei zile este o dată importantă în calendarul popular. Prin tradiţie considerată zi a lupilor, a strigoilor şi a vrăjitoarelor, poate fi văzută ca un fel de ajun al potenţialului an nou dacic, prin valenţele mari de ursire şi implicarea unor protagonişti mitici. În această zi se activizează astfel cele mai importante forţe malefice din panteonul românesc – lupii prădători, care atacă în principal animale, strigoii morţi – responsabili de atacurile asupra oamenilor şi, nu în ultimul rând, agitaţia vrăjitoarelor, care reprezintă un fel de uniune între planul uman şi cel al spiritelor. Nu este întâmplător ca într-un asemenea moment de marcaj temporal să aibă loc şi ghicitul fetelor care doresc să-şi afle ursitul.

“Tradiţiile spun clar de ce a fost ales Sf. Andrei în această funcţie: “Sfântul fusese mocan şi din turma lui nu s-a înfruptat niciun lup. De aceea Dumnezeu i-a dat puterea să împartă hrana lupilor în seara de Sf. Andrei”; “Despre Sfântul Andrei se spune că ar fi fost stăpânul fiarelor sălbatice şi în noaptea zilei de sărbătoare le dă voie a umbla pe la toate răspântiile şi pe toate drumurile, cu soroc a mânca vitele celor ce n-au păzit sărbătoarea.” – Fragment din cartea lectorului Antoaneta Olteanu – Mitologie română, vol. 3.

Mai multe despre acestea vom dezbate în cadrul evenimentului din 25 noiembrie, eveniment ce va avea loc fizic, la sediul Fundaţiei, începând cu ora 19:00. 


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!