Vă invităm sâmbătă, 14 octombrie, de la ora 11.00, la cel de-al şaselea eveniment din seria PALATE DESCHISE PE CALEA VICTORIEI, cu acad. Georgeta Filitti, pentru a descoperi povestea impresionantă a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Conferinţa va avea loc în superba Aulă BCU şi va fi urmată de un tur al mai multor spaţii istorice ale Palatului.

La 3 mai 1891, într-o scrisoare adresată lui Emanoil Florescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri la acea vreme – document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”.

Viitorul lăcaş de cultură avea să fie atestat prin lege ca instituţie de stat, sub administraţia Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Concepţia edificiului a fost încredinţată arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările, începute în 1891, vor fi finalizate în 1893. Următorii doi ani, până în 1895, aveau să fie consacraţi dotării şi amenajării.

1895, 14 martie – Regele Carol I a inaugurat Fundaţia Universitară Carol I. Vreme de 50 de ani, Fundaţia Universitară avea să-şi asume misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale, îndeosebi prin acordarea de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor cercetători merituoşi şi prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licenţă sau de doctorat.

După 20 de ani, în 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect începe extinderea vechiului local. Dat în folosinţă la 9 mai 1914, edificiul se va impune drept unul dintre remarcabilele repere edilitare ale Bucureştiului. Cu un amfiteatru de peste 500 locuri, cu 4 săli de lectură şi depozite, biblioteca va dobândi o organizare şi o dotare de nivel european, devenind un adevărat forum dedicat studiului şi cercetării.

1914 – 1945 – Prin nivelul elevat al activităţilor culturale desfăşurate, îndeosebi în perioada dintre cele două războaie mondiale, Aula Fundaţiei Universitare se va consacra drept un punct de referinţă în universul spiritual bucureştean.

1924 – 1927 – În cadrul Fundaţiei s-au ţinut şedinţele Institutului social-român sub conducerea lui D. Gusti şi şedintele de lucru ale Institutului de Literatură prezidat de Mihail Dragomirescu.

1931 – 1933 – Grupările culturale Forum, Poesis, Criterion au organizat conferinţe şi simpozioane reunind multe dintre personalităţile vremii. De-a lungul timpului, prestigiul Fundaţiei şi al viitoarei Biblioteci Centrale Universitare va fi consolidat şi de numele ilustre ale unor scriitori, profesori universitari, animatori culturali, care au funcţionat ca bibliotecari: G. Dem Teodorescu, Şt. O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rădulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vlădescu – Racoasa, Mircea Tomescu.

1948, 12 iulie – Prin Decret nr. 136, Bibliotecii Fundaţiei Universitare i se atribuie statutul de Biblioteca Centrală a Universităţii „C.I. Parhon” din Bucureşti.

B.C.U. devine, astfel, centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din Bucureşti. Pentru crearea unui ansamblu coerent şi funcţional, perioada care va urma se va caracteriza prin eforturi intense de reorganizare a bibliotecilor din facultăţi, seminarii, laboratoare şi cămine.

B.C.U. devine treptat cea mai complexă bibliotecă universitară din ţară. În timp ce colecţiile de documente ale bibliotecilor filiale urmau o dezvoltare dedicată studiului curent, specific facultăţii respective, pentru Unitatea Centrală, configuraţia fondului de publicaţii are o structură enciclopedică, asigurând o bază pluridisciplinară aprofundării studiilor universitare şi cercetării.

1989, decembrie – Flăcările revoluţiei au transformat cărţile în cenuşă şi zidurile în ruine. Devastatorul incendiu a dus la dispariţia a peste 500.000 volume (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coşbuc, Blaga, M. Eliade.

1990, aprilie – Sub egida UNESCO, Directorul General Federico Mayor face apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice de a participa la reconstrucţia şi modernizarea bibliotecii. Datorită impresionantei solidarităţi umane întru spirit, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea să fie reîntregită. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare.

La final, participanţii se vor bucura de socializare şi vor savura un pahar de vin oferit de Jidvei şi o gustare oferită de Sempre Sano.

Sursă info: https://www.bcub.ro/