Muzică, „poesie” şi eros în pictura europeană din secolele XVI-XVII
 

În secolele XVI-XVII, muzica, pictura şi poezia sunt considerate arte surori. Faimosul adagio al lui Horaţiu – „Ut pictura poesis” – este adeseori invocat, în mediile cultivate ale artiştilor şi elitei amatoare de artă, pentru a se arăta că pictura şi poezia construiesc acelaşi tip de discurs, deşi cu mijloace diferite.

„Ut pictura musica”: parafrazându-l pe Horaţiu, putem observa că muzica şi pictura îşi regăsesc unitatea comună în armonie, tonalitate, nuanţă sau cromatisme. În sine, muzica ocupă un loc important în pictura secolelor XVI-XVII. De la coruri angelice, trecând prin reprezentări alegorice şi mitologice, figurarea scenelor de duet sau concert, sau doar a unor muzicieni solitari, şi până la etalarea instrumentelor muzicale în naturi statice, reprezentarea muzicii în pictură acoperă toate stadiile.

Vă invităm la o călătorie în lumea fascinantă a muzicalităţii, armoniilor cromatice şi rafinamentului poetic. Veţi avea ocazia să descoperiţi tablouri de Tiţian, Caravaggio şi Vermeer (între mulţi alţii), dar şi o iconografie erotică cu ample variaţiuni, reverberaţii şi „ornamente” melodice, precum şi instrumente muzicale de epocă, practici culturale şi aspecte particulare ale societăţilor italiene şi olandeze din secolele XVI-XVII.

1. „Poesia” erosului şi pictura veneţiană din secolul al XVI-lea

Termenul „poesia” este înrădăcinat în spaţiul diafan-evocator al artei veneţiene din secolul al XVI-lea şi exprimă – în cuvintele lui Tiţian – o „pictură de concepţie fabuloasă” (pittura di favolosa invenzione). „Poesia” a apărut, în primul deceniu după 1500, din simbioza artistică dintre Giorgione şi Tiţian, materializată în două dintre cele mai faimoase tablouri ale istoriei artei: Concertul câmpenesc şi Venus dormind.  După moartea prematură a lui Giorgione, în 1510, ascensiunea şi triumful lui Tiţian la Veneţia sunt marcate de o serie de „poezii” picturale centrate pe aluzivitatea erotic-alegorică a nudului feminin cu conotaţii mitologice. De la Amorul sacru şi amorul profan (1514) şi până la cele şase tablouri din seria Venus şi muzicianul (1545–70), trecând prin Venus din Urbino (1538), Tiţian consacră în istoria artei o tematică ce respiră senzualitate şi cultură, amalgamând concepte filozofice filtrate de interpretări locale, idei artistice şi mai ales o imensă pasiune pentru culoare, lumină, picturalitate. Neoplatonismul, literatura antică şi modernă, mituri artistice, strategii de reprezentare alegorică şi chiar precepte de ordin fiziologic, toate laolaltă configurează universul ideatic al „poeziilor” pictate de Tiţian şi contemporanii săi.

2. „Leacul iubirii”: eros şi muzică în pictura olandeză din secolul al XVII-lea

O doamnă înveşmântată în satin, încercând absentă claviatura unui virginal, priveşte languros către spectator; îndărătul ei, într-un tablou, Cupidon agită o scrisoare. O altă doamnă, instalată la un instrument similar şi întoarsă de asemenea către privitor, îl invită să încerce viola da gamba abandonată în marginea imaginii. Un cuplu este absorbit de interpretarea unei partituri muzicale iar un altul negociază un ceas de amor în compania unui instrument muzical, indispensabil în coregrafia seducţiei.

Pictura olandeză din secolul al XVII-lea dispune de un vast „muzeu imaginar” de tablouri „de gen” cu scene muzicale. La prima vedere, ele reflectă nemijlocit realitatea cotidiană a epocii: o „companie veselă”, o „lecţie de muzică” sau un „portret” individual sau de grup. Analizate mai îndeaproape, asemenea imagini relevă de cele mai multe ori o dimensiune emblematică, determinată de o amplă literatură, deopotrivă populară şi cultă (poeme de amor, cărţi moralizatoare, culegeri de cântece ilustrate, ghiduri de etichetă sau piese de teatru), intens circulată, în anii 1600, la Amsterdam, Delft sau Utrecht.

Cursul are loc online, live, pe zoom.us. Vă rugăm să ţineţi cont de data şi ora la care au loc întâlnirile, cursurile nu se înregistrează. Cu o zi înainte de data începerii, vei primi  un link cu ajutorul căruia vei accesa cursul pe Zoom.us. 

Imagini:

  1. Tiţian, Concertul câmpenesc, 1508-09, Musée du Louvre, Paris
  2. Caravaggio, Muzicienii, 1595-96, The Metropolitan Museum of Art, New York
  3. Johannes Vermeer din Delft, Doamnă la virginal, c. 1675, National Gallery, Londra
  4. Gabriel Metsu, Cuplu la clavecin, 1658–60, National Gallery, Londra.

 

Cumpără »

Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!