Cursul se va desfăşura săptămânal, în zile de marţi, în intervalul 19:00-21:00.

Întrebările la care filosofia morală încearcă să răspundă sunt poate întrebările fundamentale ale omului: cum ar trebui să trăim? sunt unele acţiuni mai bune decât altele? ce datorii avem în viaţă? Sunt întrebări pe care ni le punem, câteodată, fără să le înţelegem foarte bine. Ce vom încerca să facem în acest curs e să studiem câteva propuneri de răspunsuri, câteva idei foarte importante din filosofia morală, să le abordăm critic, încercând să le înţelegem atât forţa cât şi slăbiciunile. Unele vor părea de bun simţ, altele extreme, toate interesante de discutat.

Cursul e mai degrabă tematic decât istoric, şi deşi vom aborda idei din diferite perioade, o vom face în ordinea care pare mai firească pentru noi, şi nu în ordine cronologică. Vom pune accentul pe dezbaterea ideilor mai mult decât pe înţelegerea lor în context istoric, mai ales că majoritatea au trecut testul timpului.

Pentru fiecare atelier am ales şi un text fundamental. Nu ne vom concentra doar pe acela, nu este necesar să îl citiţi în prealabil, dar este un punct de reper.

La cele 5 întâlniri de curs vom aborda următoarele subiecte:

1. Utilitarismul

Utilitarismul este teoria etică cea mai simplă: o acţiune este morală în măsura în care aduce fericirea maximă pentru numărul maxim de oameni.

Text: J. S. Mill – Utilitarismul

2. Deontologia

Deontologia, asociată în primul rând cu Kant, localizează valoarea etică a unei acţiuni nu în consecinţele sale, ci în modul în care agentul decide ce face. Cum ar trebui să decidem ce acţiuni sunt morale? Sunt cele care pot fi universalizate, adică cele ce pot fi făcute de toţi oamenii fără o contradicţie.

Text: Immanuel Kant – Întemeierea metafizicii moravurilor

3. Etica virtuţilor

Întorcându-ne în timp, ajungem la antici, care, prin reflecţia etică, încercau să răspundă mai degrabă la întrebările „Cum să trăiesc?” şi „Cum ar trebui să fiu?”, decât „Ce ar trebui să fac?”. O astfel de abordare vede acţiunile noastre ca expresii ale caracterului, ce nu pot fi înţelese sau judecate în abstracţie faţă de acesta.

Text: Aristotel – Etica nicomahică

4. Suspiciunea lui Nietzsche

Suspiciunea lui Nietzsche este că multe dintre ideile etice din cultura europeană, cum ar fi liberul arbitru, utilitatea, valoarea umilităţii etc. sunt de fapt creaţia oamenilor inferiori, care ar fi invidioşi şi resentimentari faţă de cei superiori. Prin acceptarea largă a acestor idei, oamenii superiori ar fi inhibaţi şi astfel împiedicaţi să îşi atingă potenţialul.

Text: Friedrich Nietzsche – Genealogia moralei

5. Despre prietenie

În ultimul atelier, aş vrea să ne avântăm un pic în dezbaterile contemporane din filosofie. Una dintre acestea este despre prietenie: este aceasta un fenomen etic? Mulţi cred că este şi, mai mult, că teoriile clasice, dominate de o anume imparţialitate, sunt contrazise de existenţa sa.

Text: Dean Cocking şi Jeanette Kennett – „Friendship and the self”, în Ethics 108 (1998), 502-527

Sursă foto – https://www.pexels.com/photo/elderly-man-thinking-while-looking-at-a-chessboard-8438918/