Introducere în antropologia culturală
 

Fulgerul, puşca şi tableta

Mulţi cred că antropologia este despre oase şi despre nişte cercetători cu cască galbenă care scormonesc toată ziua prin glod în căutare de vreun artefact milenar. Alţii cred că-i vorba despre o ceată de vikingi asudaţi şi forţoşi care pradă ce le iese în cale, despre teoreticieni categorici şi bărboşi sau despre fusta de frunze a unei femei din arhipelagul vanuatez. Într-adevăr, antropologia este despre toate acestea, dar şi despre alte lucruri mari cum ar fi evoluţia omenirii sau a familiei, sistemele religioase sau influenţa culturii asupra personalităţii şi cum se propagă ele în fenomenele existenţei cotidiene, de pildă, pieţele financiare din Londra, imigranţii din oraşele occidentale sau mall-urile.

Scopul acestui curs de antropologie culturală este să ofere o altă manieră, mai reflexivă, mai detaşată, de a vedea şi de a înţelege lucruri pe care suntem obişnuiţi să le luăm ca atare.

Cursul se vrea mai degrabă un cabinet de curiozităţi. Bineînţeles, nu unul dintre acelea unde ne hlizim la cochilii, ierbare, antichităţi şi câte şi mai câte, ci unul în care ne zgâim chiar la… noi înşine, sub toate formele şi chipurile pe care le putem lua.

Vom aborda teme fundamentale ale antropologiei culturale, cu aplicaţii dintre cele mai abordabile şi actuale: contextul în care s-a dezvoltat antropologia şi cum se vede lumea sub lupa antropologului, întrebuinţările ei în societatea contemporană; cultura materială, antropologia consumului, antropologia corpului, antropologia oraşului şi antropologia alimentaţiei. Toate, fără excepţie, ne privesc pe noi, pe mine, pe tine şi tot ceea ce s-a creat în spaţiul dintre noi.

Cursul va fi fără îndoială simpatic pentru că o să vorbim despre câte în lună şi-n stele, inclusiv despre teme fierbinţi ale zilelor noastre, adică raportul dintre progres social şi tehnologie, acum că Arabia Saudită a acordat cetăţenie unui robot, despre tatuaje şi piercing-uri că doar abia a fost  International Tattoo Convention Bucharest, despre vlog-uri pentru un oraş bike friendly, despre pile şi clientelism şi despre cum, în Polinezia, femeile nu au voie să mănânce peşte. Aleatoriu, nu? Pentru noi, da. Pentru ei, nu. Şi cam asta-i esenţa antropologiei culturale! Să stăm strâmb şi să gândim drept, zic, ca să ne lămurim odată şi odată că nimic nu-i cert, dar totul e convenţional. Conchistadorilor de azi şi de ieri, vă avertizez – în zări, ca şi sub nasul nostru, mai sălăşluiesc încă multe Americi!

Temele cursului de introducere în antropologia culturală:

1. Despre oameni, zei şi fiare. Cu ce se îndeletniceşte antropologia?

Obârşia Celuilalt. Antropologia – de la sălbaticii de ieri la integraţii de astăzi. Cu alţi ochi. O privire antropologică asupra lumii. Din cocotier drept la Biroul Oval. Antropologia şi foloasele ei contemporane.

2. Omul de tinichea, lucrurile şi viaţa lor. Cultură materială.

Prometeu şi focul zeilor. O discuţie despre om şi tehnologie. Marcel Mauss: Despre “spiritul lucrului oferit”. Viaţa socială a obiectelor.

3. Viaţa ca un mall. O antropologie a consumului

Societatea de consum: mituri şi clişee. Altarele consumului: piaţa, mall-ul şi hypermarket-ul. Obicei versus tradiţie. Mercantilizarea tradiţiei.

4. Corpul uman. O antropologie întrupată

Modernitatea – de la corpul-cosmos la corp ca dublu al omului. Corpul ca “loc al bunăstării”: body-building, cosmetică şi dietă. Originile unui stil de viaţă sănătos. Corpuri-naraţiune, corpuri potenţate. Tatuajele, piercing-urile şi chirurgia estetică. Corpul-manifest. Performance Art.

5. Din împărăţia betoanelor. O antropologie a oraşului

Ce uităm, ce ne-amintim? Locuri ale memoriei: muzee, monumente, statui, pieţe. Non-locuri. Oraşul unora, oraşul tuturor? Femeile şi bărbaţii Bucureştilor: O analiză de gen a străzilor, pieţelor, monumentelor şi instituţiilor. Oraşul pe două roţi: Bucureştiul bike friendly. Naşu’, pila şi partidul. Despre clientelismul românesc în anul 2000. Cafeneaua – loisir în vechiul Bucureşci şi în Clujul de astăzi.

6. “Julie&Julia”. O antropologie a alimentaţiei

Curente, credinţe şi religii alimentare contemporane: fast food / slow food, vegetarianismul, veganismul şi raw-veganismul. Elogiu unei vieţi fără gluten. Trupuri biruite, naraţiuni ale unor maladii – anorexia, bulimia, binge eating sau mâncatul nervos. Hrana zeilor. Postul în diferite culturi. Breatharianism-ul sau hrana pranică.

Recomandări bibliografice – pentru pătimaşi

  • Appadurai, Arjun. (1986) The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective, Cambridge University Press;
  • Benedict, Ruth. (1989)[1946]. The Chrysanthemum and the Sword: Patterns of Japanese Culture, Houghton Mifflin Company, Boston;
  • Douglas, Mary şi Isherwood, Baron. (1979). The World of Goods. Towards an Anthropology of Consumption, London: Sage;
  • Giurchescu, Anca. (2008). “Căluş: between ritual and national symbol. The Cultural Market of Traditions”, Martor 13: 15‐26;
  • Le Breton, David. (2010). Antropologia corpului şi modernitatea. Chişinău: Editura Cartier;
  • Malinowski, Bronislaw (2014)[1922]. Argonauts of the Western Pacific. An Account of Native Enterprise and Adventure in the Archipelagoes of Melanesian New Guinea, Routledge, London and New York;
  • Mauss, Marcel. (1997). Eseu despre dar, traducere de Silvia Lupescu, studiu introductiv de Nicu Gavriluţă, Polirom, Iaşi;
  • Mead, Margaret. (2001) [1928]. Coming of Age in Samoa: A Psychological Study of Primitive Youth for Western Civilisation, First Perennial Classics Edition, Harper Collins Publishers;
  • Mihăilescu, Vintilă. (2009). Antropologie: cinci introduceri, ed. a II-a rev. şi adăugită, Polirom, Iaşi;
  • Panea, Nicolae. (2001). Zeii de asfalt. Bucureşti: Cartea Românească.
Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!