Înainte de muzeu – Cabinetul de curiozităţi şi începuturile colecţionismului: Secolele XV-XVII
 

Cu câteva secole înaintea muzeelor de strictă specialitate existau, în marile centre europene, unele locuri mirabile, denumite „cabinete de curiozităţi”, care etalau colecţii enciclopedice într-o configuraţie precis codificată.

De regulă, exponatele erau distribuite în patru categorii: „naturalia– pietre preţioase, cochilii, fosile, ierbare, animale împăiate-, „artificialia-opere de artă, obiecte arheologice, piese decorative, medalii, arme-, „scientifica(instrumentar ştiinţific, mecanisme automate, instrumente de vizualizare), respectiv „exotica– obiecte extra-europene, etnografice etc.

Aşezate laolaltă în subtile conexiuni şi analogii, aceste obiecte vizau reconstituirea simbolică a diversităţii lumii.

Cele mai spectaculoase „cabinete de curiozităţi”, precum cele de la Praga şi de la Sankt-Petersburg, aparţinând împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg respectiv ţarului Petru cel Mare, erau concepute ca un fel de „theatrum mundi” menit să ipostazieze controlul simbolic asupra lumii, funcţionând ca formă de propagandă imperială.

***

Vă invităm la o incursiune în universul fascinant al colecţionismului de dinaintea erei muzeale, în care vor fi evocate originile instituţiilor pre-muzeale – „cabinetul de curiozităţi” dar şi aşa-numitul „studiolo” – structura, mizele şi semnificaţiile ascunse, precum şi reflectarea acestor practici în pictura veacului al XVII-lea.

Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!