Atelier de folclor românesc: mitologii populare, ritualuri şi cântece
 

De ce se colindă de Crăciun?
Ce e Mărţişorul?
Ce se face când e secetă?
Cum, când şi cu ce se descântă?
De ce spunem că ne căutăm ca Soarele şi Luna?

Iată câteva întrebări de la care vom porni în călătoria noastră prin fascinanta lume a folclorului românesc.

Cursul pe care vi-l propunem vine într-o perioadă în care costumul tradiţional feminin, vacanţele în locuri liniştite din ţară sau muzica tradiţională autentică sunt din ce în ce mai atrăgătoare pentru cei ce trăiesc în mediul urban. Mulţi dintre noi, deşi am crescut la oraş, ne-am petrecut vacanţele în satele bunicilor. Iar acum vrem să înţelegem lucrurile mai în profunzime: de unde vin anumite practici sau moduri de a gândi care trec dincolo de mediul rural, cum s-au transformat şi ce rol au ritualurile de odinioară în societatea de azi şi multe altele.

Vom vorbi despre ce şi cum se spunea sau se cânta la sat pe vremuri, sau poate chiar în trecutul apropiat, în momentele cruciale, de trecere sau dezechilibru.

În perioada comunistă, folclorul a fost unul dintre principalele instrumente de propagandă. A fost modificat, cenzurat şi retuşat pentru a susţine politica partidului (muzica, textul, costumele etc). Un exemplu celebru este cel al dansului Căluşarilor (ritual magic complex, precreştin, similar cu cele ale şamanilor, cu rol de vindecare) care a devenit spectacol festiv pentru publicul larg, golit de sensul iniţial, completat de acrobaţii, accesorii multicolore pâna la refuz şi aplauze la final.

Ce se află, însă, în spatele ideii „întoarcerii la sat”, atât de promovate în ultimii ani? Care sunt simbolurile care se regăsesc în lumea ţăranilor de pe teritoriul României de azi? De ce ar avea sens să aflăm mai multe despre strămoşii sau moşii nostri din perioada interbelică sau chiar mai din trecut? Am tot auzit despre România că a fost o ţară eminamente agrară, ceea ce înseamnă că cei mai mulţi dintre noi au rădăcinile în mediul rural, în lumea poveştilor tradiţionale, a vieţii rânduite după anotimpuri, sărbători şi obiceiuri transmise peste secole, a comunităţilor bine consolitate, cu reguli stricte şi bine protejate. Ce ziceţi, facem o călătorie în universul stră-străbunicilor noştri?

Va fi o călătorie punctată de bucăţi de folclor muzical cules în sate, în prima jumătate a secolului al 20-lea.

Incursiunea noastră în lumea ţaranilor de altă dată va avea patru capitole:

1. În prima întâlnire vom descoperi împreună felul în care ritualul şi ceremonialul reglementează viaţa comunităţii în perioade calendaristice esenţiale – Crăciunul, Anul Nou, Mărţişorul, Mucenicii, Sânzienele, Drăgaica – sau în unele situaţii de dezechilibru meteorologic (de exemplu seceta, pentru ritualurile Paparuda şi Caloianul).

2. Al doilea atelier va aborda ritualul şi ceremonialul transformate în spectacol de folclor. Cum se modifică structura şi funcţia unui obicei atunci când este performat într-un festival, de exemplu. Care sunt diferenţele dintre spectacolul unei nunţi şi nunta în spectacol?

3. În al treilea atelier vom discuta despre dezechilibrul din viaţa privată şi cum este rezolvat în lumea satului. Mai precis, vom vorbi despre boală şi descântat, despre ce este şi ce limbaje utilizează practica descântatului.

4. Atelierul cu numărul 4 vă propune o incursiune în universul minunat al cântecelor epice. Vom vorbi despre personajele care le populează (personaje de basm sau istorice, eroi sau haiduci), despre locul şi timpul în care se cântă, dar şi despre lăutari celebri (despre Lache Găzaru, de exemplu) pe care îi vom asculta în înregistrări de arhivă.

Imagini preluate de pe:

The romanian peasant and agriculture

Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!