Artă cinematografică pentru liceeni (14-17 ani)
 

Cinema-ul poate fi pentru copii şi tineri un instrument de cunoaştere incredibil de complex şi de important atât pentru o privire spre exterior, pentru descoperirea lumii, a oamenilor şi a umanităţii, cât şi pentru o privire înspre interior, pentru chestionarea propriilor păreri, dileme, confuzii, emoţii şi imaginaţii.

Cinema-ul este şi un mijloc foarte eficient de comunicare şi o platformă de dezbateri. Filmele oferă viziuni diferite despre lume şi oameni, pe care copiii şi tinerii le pot cunoaşte, analiza şi dezbate într-un timp relativ scurt.

Cinema-ul ar putea fi (aşa cum se întâmplă deja în unele locuri) un mijloc sau material didactic extrem de util, plăcut şi eficient pentru predarea unor materii în şcoli şi licee, dar şi un instrument adecvat nevoilor unei educaţii cu efecte pe termen lung.

Cu acest atelier de cultură cinematografică, le propunem liceenilor:

  • familiarizarea cu arta cinematografică:

– dobândirea cunoştinţelor de bază ale artei cinematografice;

– dobândirea unui vocabular şi a unui instrumentar necesare analizelor de imagini (statice şi în mişcare);

– descoperirea importanţei contextului cultural şi istoric şi a influenţelor şi reperelor culturale;

– identificarea şi analiza diferenţelor dintre filmele comerciale şi cele de artă.

  • un program de dezvoltare personală şi de educaţie prin cinema:

– dobândirea abilităţii de a fi atent la puncte de vedere diferite şi de a argumenta punctul de vedere propriu;

– dobândirea încrederii în propria părere şi a curajului de a-şi confrunta propria viziune cu a celorlalţi;

– dezvoltarea simţului critic şi a unui spirit ludic;

– discuţii legate de teme precum: realitate – imaginaţie – ficţiune/ diferenţe sociale/ familie/ justiţie-adevăr/ prietenie.

La cele 5 întâlniri ale atelierului vom identifica elemente de estetică cinematografică şi vom analiza comparativ în fragmente de film, similare sau diferite ca epocă, gen, subgen, autor, tematică etc. şi vom folosi fragmentele ca suport pentru un dialog legat de una sau două teme tratate diferit în respectivele filme.

Programul celor 5 întâlniri:

1. De la fotografie la imagini în mişcare. Memorie, imaginaţie şi poveste. La ce sunt bune filmele? Genurile cinematografice, filmul comercial, filmul de artă şi filmul de autor.

L’arrive d’un train a la Ciotat (1896) de Auguste şi Louis Lumière; Voyage dans la Lune (1902) de Georges Méliès; Nanook of the North (1922) Robert J. Flaherty; Sherlock Jr. (1924) de Buster Keaton; Man With A Movie Camera (1929) de Dziga Vertov; The Wizard of Oz (1939), de Victor Fleming; Citizen Kane (1941) de Orson Welles; Tokyo Story (1953) de Yasujiro Ozu; La Jetee (1962) de Chris Marker; 2001: A Space Odyssey (1968) de Stanley Kubrick; Indiana Jones and the Last Crusade (1989), de Steven Spielberg

2. Din ce sunt compuse şi cum sunt construite imaginile (cameră, sunet, lumină, culoare, personaje)? Unde stă camera de filmat? Ce legături există între aceste elemente şi ce impresii ne lasă? Emoţii şi idei.

I Was Born But … (1932) de Yasujiro Ozu; The Kid (1921) de Charles Chaplin; La Grande Illusion (1937) de Jean Renoir; Mon Oncle (1958), de Jacques Tati; Vertigo (1958) de Alfred Hitchcock; Le Samouraï (1967) de Jean-Pierre Melville; Brazil (1985) de Terry Gilliam

3. Sunetul (muzică, efecte sonore, voce) – prezenţa şi absenţa lui. Ce importanţă are coloana sonoră în legătură cu imaginile, cu personajele, cu povestea?

Modern Times (1936), de Charles Chaplin; Singin’ in the Rain (1952), de Stanley Donen, Gene Kelly; The Red Baloon (1956), de Albert Lamorisse; Playtime (1967) de Jaques Tati;

The Party (1968), de Blake Edwards; E.T. the Extraterestrial (1982), de Steven Spielberg

4. Montajul: ordinea imaginilor, schimbarea şi durata cadrelor. Timpul cinematografic şi timpul poveştii. Poveste, atmosferă, emoţii. Surprize şi anticipare.

Zéro de conduite (1933) de Jean Vigo; La Regle de Jeu (1939) de Jean Renoir; Rope (1948) de Alfred Hitchcock; Les vacances de Monsieur Hulot (1953) de Jacques Tati; À bout de souffle (1960) de Jean-Luc Godard; The Good, the Bad and the Ugly (1966) de Sergio Leone; Magnolia (1999) de Paul Thomas Anderson; Moonrise Kingdom (2012) de Wes Anderson

5. Regizor, narator, personaj, spectator. Cine spune povestea? Cum a fost filmul?

It’s A Wonderful Life (1946), de Frank Capra; Rashomon (1950) de Akira Kurosawa; Les 400 coups (1959), François Truffaut; 8 1/2 (1963) de Federico Fellini; Stand By Me (1986), de Rob Reiner; Spirited Away (2001), de Hayao Miyazaki; The Royal Tenenbaums (2001) de Wes Anderson; Dogville (2003) de Lars von Trier; Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance) (2014) de Alejandro G. Iñárritu

foto: pexels.com


Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informaţii despre cele mai noi ateliere şi evenimente!