Fundatia Calea Victoriei » Cinematografie & Teatru

Montherlant: Cato, Malatesta, Cisneros. Aproximări teatrale ale “nihilismului eroic”

sandra — Mon, 07 Nov 2011 09:39:40 +0000

Teatrul lui Henry de Montherlant nu este cu nimic mai prejos decît opera lui de romancier şi eseist. Personal, îl consider pe Montherlant unul dintre cei mai mari dramaturgi ai secolului XX. Am ales trei piese, magistral traduse în româneşte de Ion Igiroşianu, care vorbesc despre grandoare şi eşec, absolut şi relativ, spirit şi acţiune: Războiul civil, Malatesta şi Cardinalul Spaniei (în Biblioteca pentru toţi, editura Minerva, 1981).

Cele trei figuri principale, Cato, Malatesta şi Cisneros, sunt fiecare în felul lui oameni ai spiritului angrenaţi în acţiunea istorică. Malatesta, tiranul, condotierele, monstrul care a cutezat să înfrunte papalitatea, şi Cisneros, ascetul, franciscanul, ajuns regent şi Mare Inchizitor al Spaniei, reprezintă în mod evident tipuri opuse, în vreme ce Cato cel Tînăr încarnează idealul filozofului lucid şi al politicianului incoruptibil: de el se leagă o întreagă tradiţie de filozofie morală şi de umanism civic. Cele trei portrete creionează, prin contrast, conturul unui „nihilism eroic” de inspiraţie nietzscheană, teoretizat de Montherlant în eseuri, romane şi carnete.

Cursul se va desfăşura în şase întîlniri, cîte două consacrate fiecărei piese de teatru. Discuţia asupra lor va fi împănată de lecturi despre cele trei personaje principale şi epocile lor istorice: texte de Salust, Plutarh, Montaigne pentru Cato şi Războiul civil; capitolul „Statul ca operă de artă” din Civilizaţia Renaşterii de Jakob Burckhardt şi cîteva capitole din Principele lui Machiavelli pentru Malatesta şi galeria de monştri a Renaşterii italiene; legenda Marelui Inchizitor din Fraţii Karamazov şi elemente de istorie a Inchiziţiei spaniole pentru Cisneros şi Cardinalul Spaniei.

Scoala de vara de Actorie

sandra — Thu, 16 Jun 2011 09:25:49 +0000

NU MAI SINT LOCURI!!!

Cinci zile in care ne deconectam, ne imaginam si aplicam.

In lumea in care traim, suntem mereu constransi sa ne purtam intr-un anumit fel. Omul societatii de astazi amageste si se amageste prin ipostazele pe care si le asuma zilnic: in familie, la birou, pe strada etc. Dar daca ar incerca sa se redescopere?

Non-actorul este acea persoana care incearca sa se cunoasca prin intermediul teatrului. Este o persoana curioasa si deschisa oportunitatilor. “Scoala” noastra de vara este menita sa-i faca pe participanti sa uite ca sunt “oameni mari”, sa uite ca au responsabilitati covarsitoare si sa se ocupe de cunoasterea lor dincolo de rolurile sociale pe care sunt obligati sa si le asume zilnic.

Orice om este capabil sa transimta mai mult decat stie si este constient ca poate transmite. Pentru ca in spatele oricarei vorbe se afla gandul, ceea ce trebuie sa invatam cu totii este cum sa il clarificam si cum sa il folosim ca suport pentru mesajul pe care vrem sa il transmitem.

Ce vom face pe parcursul celor 5 zile?

Vom invata cum sa ne folosim mai bine calitatile si apitudinile pentru a ne simti mai bine in societate, in intimitate, dar si pe scena.

Workshop-ul nostru intensiv se finalizeaza cu un mic spectacol.

Cursul nr.1: Cunoastere, dezinhibare, relaxare, concentrare, respiratie si elemente de dictie.

Cursul nr.2: formarea grupului, comunicare si exprimare, concept. Impartirea textelor

Cursul nr.3: exercitii pentru creativitatii, improvizatie, lectura text, analiza text.

Cursul nr.4: incalzire, repetitie, dezvoltare, ridicare scene

Cursul nr.5: incalzire, repetitie, SPECTACOL.

Fiecare sedinta va dura cca 2h si jumatate.

HYSTERON PROTERON – O comedie surpriza

sandra — Thu, 17 Mar 2011 14:42:01 +0000

HYSTERON PROTERON - O comedie surpriza de Sebastian Grama cu actorul Ioan Cortea

Un spectacol vesel-trist despre viata si teatru, despre capriciile iubirii si despre incurcaturile destinului. Cum poti fi in pragul reusitei atunci cind crezi ca totul s-a naruit? Cum poti sa ratezi totul atunci cind sansa iti intinde in sfirsit mina? Si, pe deasupra, totul in direct, sub ochii spectatorilor, in doar o ora traita pe scena ...

Introducere in arta animatiei

sandra — Wed, 19 Jan 2011 11:07:49 +0000

Atelierul propune o introducere în istoria, stilurile, tehnicile, mijloacele creative şi teoria animaţiei ca formă de artă.

Animaţia are capacitatea de a ne face să plângem şi să râdem, creează lumi dincolo de închipuirea noastră, sfidează legile fizicii şi ajută la vinderea spanacului.

În afară de progresele animaţiei, de autorii fundamentali şi de cele mai importante opere ale genului, acest curs explorează ceea ce se întâmplă atunci când istoria este supusă procesului de animaţie şi felul în care animaţia a fost folosită în secolul XX ca să intepreteze trecutul.

Cursul va acorda atenţie atât esteticii imaginii animate, cât şi abilităţii sale unice de a comunica emoţie şi idei. Finalmente, cele 5 şedinţe vor explora instrumentele, tehnologia şi tehnicile întrebuinţate, de la plastilină la pixilaţie, de la morfism la 3 D. Vor debuta cu preistoria animaţiei – cu jucăriile optice şi proiecţiile de tipul lanterna magică - şi vor continua, de-a lungul unui secol extrem de animat, până în perioada contemporană.

Participanţii vor avea ocazia sa vada fragmente de animaţie populare, revoluţionare şi experimentale aparţinând unor epoci, ţări şi studiouri de film diferite.

Plecare in stranietate

sandra — Tue, 11 Jan 2011 10:51:43 +0000

Conferinţă? Eveniment? Spectacol? Puţin din fiecare. Mult Eugen Ionescu - "Regele Moare" - şi multă provocare, însă. Provocare intelectuală, vizuală, auditivă. Alături de Regele Bérenger Întâi, Sebastian Grama ne cheamă nu în “străinătate”, ci în stranietate, către o lume care se îndepărtează pe măsură ce cuvintele încearcă mai insistent să o apuce, să o prindă, cuprindă şi oprească. Urmăriţi de sonorităţi obsedante şi de ecouri letale, cei doi, măşti reciproce, vor încerca să ne arate ceea ce nu se arată niciodată altfel decât prea târziu. Timp de două ore, ne vom afla aşadar în pragul unei călătorii fără viză şi fără bagaje. Dar ce se va fi văzând dincolo de acest prag?...

Atelier de scenaristica

sandra — Mon, 06 Dec 2010 14:14:50 +0000

Atelierul de scenaristica are ca scop descifrarea limbajului cinematografic prin intermediul scenariului si insusirea elementelor care le formeaza.

Vom vorbi, la acest atelier, despre importanta povestii filmice si despre cat din povestea de pe hartie ajunge pe ecran. Participantii la acest curs vor fi indrumati in redactarea ideilor pentru ca ele sa ajunga in varianta de scenariu. Cursul se adreseaza tuturor persoanelor ce au povesti si vor ca povestile lor sa ia forma unui scenariu cinematografic. Nu exista o limita de varsta, singurul criteriu de participare este acela de a avea o poveste pe care tin sa o transmit mai departe .

Atelierul este format din opt sedinte. Fiecare sedinta se va imparti intr-o parte teoretica (cu exemplificari din filme) iar in cea de a doua parte se vor structura informatiile acumulate prin intermediul exercitiilor creative.

Structura cursului

Sedinta 1: Importanta povestii si componentele ei

• se va realiza un scurt istoric al “povestii”

• se va face cunoscuta povestea fiecarui cursant

• o scurta istorie a cinematografului – evolutia povestii in cinema

Secvente din primele filme : Lumiere ( un colaj), Thomas Alva Edison, George Melies - Calatorie in luna.

Sedinta 2: Trecerea de la idee la scrierea scenariului

• componentele unui scenariu de film

• definitia fiecaruia

• cum se incepe lucrul la un scenariu? (plecand de la un exemplu se parcurg toti pasii de scriere)

Secvente din filmele: Taxi driver - Martin Scorsese - Writer: Paul Schrader, The Straight Story regie David Lych – Writers: John Roach, Mary Sweeney, Everybody is fine – regie Kirk Jones Writers: Kirk Jones, Massimo De Rita.

Sedinta 3: Real sau fabulatie

• Unde intervine creativitatea scenaristului?

• Care e granita dintre realitate si imaginar?

• De ce scenaristul e considerat primul creator al unui film?

• Credibilitatea scenariului , o regula pentru realizarea filmului

Secvente din filmele: Marele dictator – regie Chaplin Writer: Charles Chaplin, Omul elefant regie David Lych Writer :Eric Bergren (screenplay) & David Lynch (screenplay), In Bruges regia Martin McDonagh – Writer: Martin McDonagh.

Sedinta 4: Personajul si importanta lui in poveste

• Ce insemna personaj ?

• Ce modificari ia personajul in functie de poveste?

• Ce insemna fisa de personaj si importanta in desfasurarea scenariului?

Secvente din filmele: Taxi driver - regia Martin Scorsese - Writer: Paul Schrader, Night on each- regia Jim Jarmush Writer: Jim Jarmusch, A Bronx Tale regia Robert deNiro – Writers: Chazz Palminteri (screenplay)

Sedinta 5: Scenariul de Oscar

• Cate povesti exista ?

• Cui se adreseaza povestea, pentru cine e scrisa si de ce?

• Care este reteta unui scenariu bun?

• Exemplificari din filme care au castigat Oscarul pentru scenariu original si din filme de categoria C

Secvente din filmele: Crash - Paul Haggis, Bobby Moresco, Eternal Sunshine of the Spotless Mind - Charlie Kaufman, 21 de grame Director: Alejandro González Iñárritu Writer: Guillermo Arriaga

Sedinta 6: Trecerea de la literatura la scenariu

• Care sunt regulile esentiale de scriere?

• Diferentele dintre literatura si scenariu.

• Luarea unui fragment literar si transformarea lui intr-un scenariu de film

Secvente din filmele: 2007 The Departed - William Monahan după filmul Infernal Affairs Regia Martin Scorsese, Brokeback Mountain - Larry McMurtry şi Diana Ossana după povestirea lui E. Annie Proulx Regia:Ang Lee, A Midsummer Night's Dream- Regia Michael Hoffman Writers: William Shakespeare (play), Michael Hoffman

Sedinta 7: Scenariul de film ; scenariul de reclama , scenariul de videoclip ; scenariul de documentar

• Cum se redacteaza fiecare ?

• Cui i se adreseaza fiecare ?

• Exemplificari din filme, reclame, documentare

Calup de reclame , scurt metraje si videoclipuri.

Sedinta 8: Exercitii de scriere

ŞAH LA REGINĂ – sexul magic în opera lui Shakespeare

sandra — Wed, 20 Oct 2010 07:07:13 +0000

V-aţi numit vreodată iubita (sau, iubită, aţi fost vreodată chemată) “Regină”, “Prinţesă”, “Vrăjitoare”? Vi s-a întâmplat să simţiţi, în penumbra secretului, îmbrăţişarea iminentă a unei absenţe? Ori vi s-a întâmplat să gândiţi că “Absenţa ta mă doare”? Othello şi Rosalinda, Romeo şi Ofelia, Malvolio şi Titania... Sigur te-ai uitat bine prin cameră? Sau în oglindă? Sigur nu-i vezi?... De la promisiunea erotică la împlinirea magică, miza jocului pe care Shakespeare ne invită să-l urmărim în scrierile sale pare a fi uneori cea din basmele copilăriei noastre: “Mâna prinţesei şi jumătate din împărăţie”. Dar ce se ascunde în cealaltă jumătate?... Avem o seară la dispoziţie pentru a încerca să o aflăm.

Actrita si filosoful

sandra — Thu, 09 Sep 2010 13:27:57 +0000

Un dialog între teatru şi logică, între emoţie şi sens Actriţa Smaranda Caragea şi profesorul de filosofie Sebastian Grama sunt protagoniştii acestei conferinţe gândite ca un spectacol cu elemente interactive. Obiectivul este să înţelegem deosebirea dintre a analiza şi interpreta raţional un text şi respectiv a-l utiliza pe scenă. În ambele cazuri este vorba despre o anume manipulare, diferită însă prin mijloace şi prin scopuri. Pentru a o arăta, ne putem sprijini atât pe texte consacrate (poezie franceză, teatru rus ş.a.), precum şi pe fragmente preluate din vorbirea cotidiană. Răsturnări de sens, devieri ale încărcăturii emoţionale, strategii şi stratageme de orientare a receptării, acestea sunt cele ce alcătuiesc tema noastră. Un exemplu concret: cum poţi amuza, enerva, întrista pe cineva folosindu-te de un enunţ absolut neutru? Cum îl poţi detemina să înţeleagă, din acelaşi enunţ, exactul contrariu a ceea ce credea că înţelege? Astfel de demonstraţii îşi găsesc locul în cele două ore ale întâlnirii.

Sebastian Grama - despre "actrita si filosoful"

Istoria CINEMA-ului in 12 capodopere

sandra — Sat, 04 Sep 2010 09:05:05 +0000

6 cursuri, saptămânal; durata unui curs: 3 ore Cele 12 filme alese pentru acest curs nu sunt atât capodopere de necontestat, cât borne care au deturnat drumul de până atunci al cinema-ului, pelicule ce au modelat cinema-ul şi publicul care le-a văzut. Prin cele 12 repere, acest “crash course” va vorbi despre evoluţia limbajului, inovaţiile tehnice, inventarea genurilor, explozia showbiz-ului, recunoaşterea cinematografului ca o a şaptea artă, eroi şi anti-eroi, minimalism şi extravaganţă, Hollywood şi Europa, mercenari şi autori, despre creatori şi divele lor, ascensiuni şi prăbuşiri, modă şi underground, staruri şi public. Va zugravi întreg background-ul în care aceste opere au fost create. Cele 12 filme sunt suficiente ca să cuprindă efervescenta epocă mută, revoluţia stilistică adusă de filmul rusesc mut şi de expresionismul german, fabuloasa şi suprinzătoarea expansiune hollywoodiană din timpul marii depresiunii, inovatoarele curente europene postbelice, noul cinema american, descoperirea cinema-ului asiatic şi epoca modernă a blockbusterelor. Discuţiile vor fi vii, lipsite de didacticism, pline de informaţii sintetice şi de conexiuni care să-i ofere cursantului o imagine globală asupra istoriei cinematografului, dar fără a ocoli nici indispensabilele detalii picante şi fragmente youtube. Cursul va cuprinde vizionarea unor secvente cheie din filmele mentionate in lista de mai jos, precum si al unor secvente semnificative din alte filme interesante din diverse epoci. FILMELE care vor fi analizate la cursuri sint:

CRUCISATORUL POTEMKIN
METROPOLIS
S-A INTAMPLAT INTR-O NOAPTE
PE ARIPILE VANTULUI
CETATEANUL KANE
HOTII DE BICICLETE
RASHOMON
CU SUFLETUL LA GURA
PSYCHO
TAXI DRIVER
RAZBOIUL STELELOR
PULP FICTION

Istoria teatrului in zece pasi

admin — Fri, 27 Aug 2010 09:00:03 +0000

Teatrul, ca loc privilegiat al “punerii la vedere”, funcţionează emblematic pentru paradigmele culturale. Aceasta înseamnă că perioadele istorice îşi află, “în mic”, adică în deschiderea scenei, abrevierea propriilor caracteristici culturalmente definitorii. Tipurile umane, aşteptările, proiecţiile imaginarului sunt “lizibile” în structura actului teatral. Astfel, examinând amintita structură, vom avea prilejul de a depista, în mentalul epocilor, anumite articulaţii hotărâtoare în privinţa opţiunilor teoretice specifice respectivelor epoci, a cristalizărilor politicului, a organizării economice, a înclinaţiilor artistice, a “stilurilor” etc. Mitologia, literatura, filosofia, ştiinţele Greciei antice îşi reflectă esenţa în modul în care se construieşte scena (adică lumea) tragică. Ingeniozitatea renascentistă, pliurile şi transparenţele, pasiunile, contradicţiile, profunzimile şi formalismul, jocul eficienţei şi al gratuităţii marchează structural teatrul unor autori precum Goldoni, Shakespeare sau Molière. Angoasele, fracturile – manifeste ori latente – , descompunerea şi speranţa unei lumi în iminenţa ori în prezenţa schimbării zguduitoare, ca şi intrarea în istoria “mare” a istoriei “mici”, a individului cu meschinăria şi cu măreţia în faţa unei realităţi care îi “fuge de sub picioare”, care îl provoacă doar pentru a-l nega şi care îl neagă doar pentru a-l provoca – toate acestea marchează opera dramaturgică a unor Cehov, Camus, Ionescu, Beckett. În fine, furiile postbelice, apoi, către noi, graţiile şi aberaţiile deopotrivă ale democraţiei şi ale mondializării, cu logica lor mereu dublă, ducând spre visul cosmic pe un drum ce trece prin nimicul cotidianului – sunt tot atâtea “mişcări” ce se lasă depistate în teatrul contemporan. Rostul estimat al unui asemenea demers rezidă în punerea la dispoziţie a unei perspective complexe nu doar asupra teatrului, ci, în transparenţa sa, şi asupra noastră înşine. Temele generale ale celor 10 ateliere: 1. Despre legătura teatrului cu diferitele paradigme culturale. 2. Teatrul în Grecia Antică. Elemente de lexic tehnic ( “scenă”, “orchestră”, “actor” ş.a.); provenienţă şi semnificaţii mai amplu culturale. 3. Teatrul ca loc privilegiat al “punerii la vedere”. Grecii şi vizibilul. 4. Teatrul în afara scenei. Viaţa ca teatru şi teatrul ca viaţă: între Grecia şi Roma. 5. Teatrul după Renaştere. Acţiunea şi pasiunea pe scenă. Eficienţă, formalism şi ingeniozitate într-o cetate crescândă. 6. Joc şi distanţare; parodie şi pliu. Constante şi deplasări structurale de la Commedia dell’Arte la Goldoni. Racine şi Molière. 7. Hamlet: infinitul într-o coajă de nucă. Despre labirint şi dublură în teatrul lui Shakespeare. Sinteza unei epoci. 8. Degradarea unei paradigme: moartea lui Dumnezeu în livada cu vişini. 9. Concretizări ale neputinţei. Absurdul şi ipostazele sale scenice (Camus, Dürrenmatt, Ionescu, Beckett). Problema intranzitivităţii de la Război la mondializare. 10. O privire de ansamblu: Evoluţia teatrului de la mathesis universalis la Declaraţia universală a drepturilor omului şi de aici la democraţia actuală. Etica infinitesimalului şi estetica Uniunilor (Sovietică, Europeană, a Statelor Americii, a Naţiunilor…).