<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Fundatia Calea Victoriei &#187; Arte plastice</title>
	<atom:link href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/category/domenii/arte-plastice/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Fri, 03 Feb 2012 16:18:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
	
		<title>Venetia, secolul curtezanelor</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/venetia-secolul-curtezanelor/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/venetia-secolul-curtezanelor/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 31 Jan 2012 09:44:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Marius Constantinescu]]></category>
		<category><![CDATA[Teoretic]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=8192</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/Titian-Tintoretto_0-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="Titian Tintoretto_0" title="Titian Tintoretto_0" /></p><p style="text-align: justify;">... superbul secol XVI. Ev al maestrilor Titian, Sebastiano del Piombo, Tintoretto si Veronese, al indescriptibilei atmosfere data de lumina si culoare, al gloriei absolute a Serenissimei Republici, al intelectualilor subtiri si al poetilor cu penita scaparatoare si, nu in ultimul rand, al femeilor si feminitatii dezlantuite.</p>
<p style="text-align: justify;">Venere si Madone, izbucnind intr-o senzualitate fara egal in istoria reprezentarii vizuale, femeile tablourilor venetiene de la 1500 hranesc si astazi mitologia curtezanelor de poveste, maestre ale amorului, ale vorbelor mestesugite, arbitre ale stilului si opulentei, colate pana la confuzie pe insusi profilul orasului: Venetia-femeie, iubita a marilor, cetate a desfatarilor carnii si spiritului.</p>
<p style="text-align: justify;">Ne place sa le citim secretele intr-un reflex de plete roscate, intr-o perla atarnata la ureche, intr-un catel cuibarit in poala sau un colt de rochie de brocart. Va invit sa le privim impreuna si sa le lasam sa ne ia in stapanire.</p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/venetia-secolul-curtezanelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Atelier practic de pictura: Natura statica</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/atelier-practic-de-pictura-natura-statica/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/atelier-practic-de-pictura-natura-statica/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Jan 2012 11:11:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arina Gheorghita]]></category>
		<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Ateliere]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=7871</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="246" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/Arina_Gheorghita_CEAPAGALBENASIFELINAR1111-246x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="Arina_Gheorghita_CEAPAGALBENASIFELINAR111" title="Arina_Gheorghita_CEAPAGALBENASIFELINAR111" /></p><strong>LA ACEST ATELIER NU MAI SUNT LOCURI</strong>

<em><strong>"SAPTE ZILE - SAPTE STILURI"</strong></em>
<p style="text-align: justify;"><strong>Arina Gheo</strong><strong>rghita,</strong><em><strong> </strong></em><strong>pictor format intr-o familie de artisti plastici care promoveaza in mod special pictura <em>cu subiect, </em>descinsa din stralucita traditie a maestrilor artei romanesti, a conceput acest curs special pentru a arata potentialul urias al unui gen traditional: <em>NATURA STATICA</em>.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Departe de a fi un gen perimat - asa cum sustin unii ignoranti - iubita deopotriva de cei clasici si de cei moderni, <em>NATURA STATICA</em> se poate aborda in zeci de stiluri diferite si tehnici pe masura.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Dintre acestea, lectorul nostru a ales sapte stiluri, asa incit la fiecare sedinta sa se poata studia temeinic cite unul. </strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Fiecare sedinta va dura 2h si jumatate.
</strong></p>
<em><strong>Temele atelierelor sint:</strong></em>

<strong>1. Natura statica in stil cubist.
</strong>

<strong>2. Natura statica in stil fovist.</strong>

<strong>3. Natura statica in stil minimalist rafinat.</strong>

<strong>4. Natura statica in stil grafic.</strong>

<strong>5. Natura statica in stil suprarealist.</strong>

<strong>6. Natura statica cu interventii neobisnuite.</strong>

<strong>7. Natura statica cu stil expresionist.</strong>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>Tehnicile folosite in cadrul atelierelor de pictura vor fi compozite: tempera, pastel, carbune si colaj. Suportul va fi carton pentru artisti profesionisti. </em></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>Aici puteti gasi mai multe imagini - lucrari ale lectorului Arina Gheorghita:</em></strong></p>
<a href="http://arinagheorghita.uv.ro/nat_stat.php?page=0">http://arinagheorghita.uv.ro/nat_stat.php?page=0</a>
<p style="text-align: center;"><a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/Arina_Gheorghita_SCOICIINPERVAZ.jpg"><img class="size-medium wp-image-7887 aligncenter" title="Arina_Gheorghita_SCOICIINPERVAZ" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/Arina_Gheorghita_SCOICIINPERVAZ-260x300.jpg" alt="" width="260" height="300" /></a></p>
<strong>
</strong>

<strong>
</strong>

<em><strong>
</strong></em>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/atelier-practic-de-pictura-natura-statica/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Atelier de Istoria Artei: Oglindiri &#8211; Artele în Pictură</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/oglindiri-artele-in-pictura/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/oglindiri-artele-in-pictura/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 Jan 2012 16:33:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Ateliere]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Cosmin Ungureanu]]></category>
		<category><![CDATA[Domenii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=7821</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="254" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/vermeer1-254x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="vermeer" title="vermeer" /></p><p style="text-align: justify;">Aceste ateliere au ca obiect o incursiune în istoria picturii (secolele XV-XVIII) din perspectiva reflectării, reprezentării sau a configurării ei în raport cu celelalte arte. Asemenea transferuri, greu de sesizat adeseori, sunt justificate de una dintre dogmele teoriei clasice – cea a artelor surori. De-a lungul celor patru prezentări, abundent documentate vizual, va fi mijlocită întâlnirea cu artiști de primă linie (Tițian, Caravaggio, Giovanni Pannini, Johannes Vermeer, Diego Velásquez sau Rembrandt van Rijn) dar și cu alții mai puțin cunoscuți.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>1. Arhitectura în pictură</em></strong></p>
<p style="text-align: justify;">Primul atelier este dedicat reprezentării arhitecturii. O dată cu Renașterea italiană, fundalul arhitectural poate determina caracterul imaginii. Spre exemplu, în funcție de elementele arhitecturale înfățișate, tabloul poate evolua într-un registru grav („scena tragică”, constituită din temple, coloane, fragmente antice) sau, dimpotrivă, burlesc („scena comică”, comună sau „modernă” din punct de vedere arhitectural). De asemenea, din cadrul arhitectonic al tabloului poate fi izolat câte un element și transformat în „protagonistul” imaginii – de pildă ruina, care comportă anumite semnificații escatologice, punând în joc, de asemenea, și o retorică a tranzitivității.</p>
<p style="text-align: justify;">2.  <strong><em>Culorile muzicii</em></strong></p>
<p style="text-align: justify;">Muzica și pictura se regăsesc într-un domeniu de referință comun. Ambele compun „tablouri”, manevrând tonuri, nuanțe, game, cromatisme sau (diz)armonii. Dincolo de această identitate structurală, o amplă iconografie așează muzica lumii în felurite categorii tematice: sacră (muzica îngerilor), seculară (scene de gen, naturi moarte cu instrumente muzicale, portrete de muzicieni), mitologică (Apollo, concertul muzelor), alegorică (reprezentarea simțurilor) etc. Incursiunea în ansamblul semnificațiilor unei asemenea reprezentări picturale reprezintă miza celui de-al doilea atelier.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>3. Auto-reflectarea: pictura în pictură</em></strong></p>
<p style="text-align: justify;">Al treilea atelier urmărește una dintre cele mai interesante strategii ale picturii modernității timpurii: auto-referențialitatea. Între secolele XV-XVIII, „pictarea picturii” se desfășoară într-un registru cuprinzător, pornind de la autoportret și reprezentarea atelierului, trecând prin alegorii și mituri fondatoare (originea picturii, Zeus pictând fluturii, Sfântul Luca pictând-o pe Fecioara Maria) și ajungând la ample (și subtile) imagini-catalog, reprezentând colecții sau spații expoziționale imaginare.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>4. Ut pictura poesis<em> – literaturitatea picturii </em></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong> </strong></p>
<p style="text-align: justify;">În fine, ultimul atelier aduce în discuție relația dintre pictură și literatură, sintetizată de dictonul horațian <em>Ut pictura poesis</em>:<em> „</em>pictura este asemenea poeziei”, adică o „elocinţă mută”. Prezentarea nu vizează subiectul literar al unui tablou, ci modalitățile prin care pictura însăși împrumută reguli sau structuri discursive, fie că vorbim de retorică şi teatralitate în pictura barocului italian, de aplicarea poeticii antice (Aristotel, Horatiu) în teoretizarea picturii franceze clasice sau de camuflarea unor teme sau genuri antice (satira spre exemplu) în tablourile flamande ale secolelor XVI-XVII.</p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/oglindiri-artele-in-pictura/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Pe cuvant de Crocodil – Expozitie de carte ilustrata</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/pe-cuvant-de-crocodil-%e2%80%93-expozitie-de-ilustratie-de-carte/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/pe-cuvant-de-crocodil-%e2%80%93-expozitie-de-ilustratie-de-carte/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Jan 2012 10:02:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arina Gheorghita]]></category>
		<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=7775</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/afis-croco-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="afis  croco" title="afis  croco" /></p><p style="text-align: justify;">Fundatia Calea Victoriei va invita sambata, 14 ianuarie, ora 11.00, la <strong>Expozitia de carte ilustrata "Pe cuvant de Crocodil"</strong>. Vor fi expuse lucrari realizate de cursantii primei editii a <a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/atelier-de-ilustratie-de-carte/">Atelierului de ilustratie de carte</a>. Atelierul, o initiativa a <a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/arina-gheorghita/">Arinei Gheorghita</a>, pictor si ilustrator, este singurul de acest fel organizat in Romania.</p>
<p style="text-align: justify;">Timp de zece saptamani, participantii la curs s-au bucurat sa redescopere frumusetea paginilor ilustrate manual si au invatat cum pot ei insisi imbogati un text cu ajutorul unor imagini potrivite.</p>
<p style="text-align: justify;">Veti putea vedea, la aceasta expozitie, cate variante de interpretare vizuala poate naste povestea copilaroasa a unui nastrusnic pui de crocodil.</p>
<p style="text-align: justify;">La eveniment va avea loc si Festivitatea de premiere. Arina Gheorghita va anunta cine sunt cei trei castigatori: cele mai bune trei lucrari vor fi premiate prin amabilitatea firmei <strong><a href="http://www.geniusnet.com/wSite/mp?mp=11">Genius</a></strong> cu o tableta grafica si doua camere Web.</p>
<p style="text-align: justify;">O noua serie a <a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/atelier-de-ilustratie-de-carte/">Atelierului de ilustratie de carte</a> va incepe vineri, 20 ianuarie.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/genius1.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-7796" title="genius" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2012/01/genius1.jpg" alt="" width="152" height="98" /></a></p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2012/pe-cuvant-de-crocodil-%e2%80%93-expozitie-de-ilustratie-de-carte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Erosul Renaşterii: redescoperirea unei moşteniri uitate</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/erosul-renasterii-redescoperirea-unei-mosteniri-uitate/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/erosul-renasterii-redescoperirea-unei-mosteniri-uitate/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Dec 2011 06:16:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Monica Neațu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=7612</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/12/Botticcelli-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="Botticcelli" title="Botticcelli" /></p><p style="text-align: justify;"><em>Ce a simbolizat epoca Renaşterii pentru civilizaţia europeană, de ce o descriu istoricii drept un timp mitic ce a redescoperit omul în toată plinătatea şi omenescul său? </em></p>
<p style="text-align: justify;">Iată câteva întrebări pe care ni le-am pus când am privit plini de uimire şi, uneori, intrigaţi minunatele picturi ale lui Botticelli, Tizian, Michelangelo sau scandaloasele <em>I Modi</em>. Oamenii acelor timpuri nu se mai ruşinau de trup ci, din contră, precum da Vinci şi Dürer, făceau calcule complicate pentru a descoperi proporţiile perfecte. Ei au schimbat definitiv percepţia europeană despre dragoste şi plăcere, s-au reîntors la acea <em>voluptas</em> din Antichitate dar nu au uitat nici imaginea dragostei pure şi izbăvitoare, întruchipată de Laura şi Beatrice.</p>
<p style="text-align: justify;">Dacă evul mediu a gravitat în jurul unei viziuni mai mult sau mai puţin reale a dragostei, Renaşterea cu dorinţa sa de a scoate în evidenţă individualismul fiecărei fiinţe ne oferă o imagine infinit mai nuanţată a sentimentelor şi plăcerilor umane. <em>Curtea dragostei</em>, descrisă de Boccaccio, păstrează aparenţele medievale dar lasă să erupă omul în toată plinătatea sa, cu defecte şi calităţi. Erosul nu mai este hieratic (o pasiune pentru o fiinţă idealizată) el capătă trup, iar oamenii acelor timpuri iubeau cu rafinament dar şi carnal.</p>
<p style="text-align: justify;">Dragostea coboară pe pământ, trupul este redescoperit dar nu este uitată nici ambiguitatea curtării, a jocului şi a vorbelor bine ticluite ce prefigurau şi stârneau. Bărbaţii şi femeile acelor timpuri duc la înflorirea maximă un mod de a trăi dragostea, ce se anunţase încă de la sfârşitul evului mediu. Pentru ei moştenirea antichităţii înseamnă, deopotrivă, un imens tezaur literar dar şi un eros lipsit de inhibiţii.</p>
<p style="text-align: justify;">Curtezantele italiene, cu “eleganţa lor princiară”, dar şi nobile intrate în legendă precum Lucrezia Borgia sau “regina Margot” au dus alături de bărbaţii care le-au dorit şi iubit, nu numai, la naşterea unei societăţii galante, sofisticată şi efemeră, dar şi la apariţia unor noi forme de reprezentare artistică, în care spiritul şi trupul se întrepătrund.</p>
<p style="text-align: justify;">Vă invit, aşadar, într-o călătorie fascinată, călăuze ne vor fi scrierile lui Dante  Petrarca, Aretino, nenumărate picturi şi gravuri din epocă, mai mult sau mai puţin scandaloase, dar mai ales oamenii Renşterii, fiecare cu dorinţele şi sentimentele proprii.</p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/erosul-renasterii-redescoperirea-unei-mosteniri-uitate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Atelier de felicitări de Crăciun pe tipar înalt</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/6823/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/6823/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 11 Nov 2011 14:27:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Georgescu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=6823</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/11/craciun-moara-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="craciun moara" title="craciun moara" /></p><p style="text-align: justify;">Vă invităm la <strong>primul Atelier de felicitări de Crăciun pe tipar înalt </strong>(sau, pentru fanii limbii engleze, <em><strong>Letterpress</strong></em>). În premieră în România, în atmosfera magică de la Moara de hârtie vom realiza împreună cele mai originale felicitări de Crăciun. Cunoscătorii ştiu deja acest lucru. :)</p>
<p style="text-align: justify;">Vom începe evenimentul cu vizitarea <a href="http://moaradehartie.ro/2011/10/31/alta-vizita-alti-oameni-aceeasi-bucurie/">Atelierului–Muzeu Moara de hârti</a>e, unde veţi vedea echipamente originale, specifice legătoriei şi tiparului, gravuri rare, tipărituri vechi şi veţi asculta poveşti din lumea hârtiei, tiparului şi legătoriei.</p>
<p style="text-align: justify;">Apoi, ne-am propus ca, împreună cu voi, <strong>să creăm felicitări de Crăciun</strong>, pentru voi şi oamenii dragi din vieţile voastre.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Ce fel de felicitări?</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Vom realiza felicitări pe <strong>hârtie realizată manual în Atelierul–Muzeu Moara de hârtie. </strong>Doar foaia de hârtie manuală este acea foaie vie, care se potriveşte cu atmosfera Crăciunului şi cu iubirea pe care vrem să o transmitem celor dragi.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Cum le vom realiza?</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Tipărind manual, cu litere mobile de tipar înalt şi cu clişee, ca pe vremea lui Gutenberg. Adică, <strong>vom culege manual litere, le vom aranja în ramă, apoi vom tipări manual</strong>, descoperind astfel frumuseţea, eleganţa şi unicitatea tiparului înalt.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Când? </strong><strong>Atelierul va avea loc simbata, 17 decembrie 2011.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Durata evenimentului</strong> va fi de cca 5h, de la <strong>13:00</strong> la <strong>18:00</strong>. Plecare din Bucuresti – <strong>Parcul Carol</strong>, ora <strong>13:00</strong>.</p>
<p style="text-align: justify;">Preţul include şi materialele de lucru (hârtie manuală, cerneală, alte consumabile), precum şi o gustare.</p>
<p style="text-align: justify;">La finalul atelierului fiecare participant/ă va primi câte <strong>3 felicitări realizate manual</strong> chiar de el/ea.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Unde?</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Vă aşteptăm cu drag la <strong>Moara de hârtie</strong> din <strong>Comana (Giurgiu)</strong>,  să descoperiţi tiparul înalt, să tipăriţi singuri <strong>felicitări de Crăciun</strong> şi <strong>să ne bucurăm împreună de atmosfera magică de la moară</strong>.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru atelierul din 17 decembrie, transportul la Comana se va face cu mijlocul de transport/maşina participanţilor, iar cei care nu au mijloc de transport vor participa prin amabilitatea celor cu maşină, în măsura locurilor disponibile.</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Vă mulţumim şi vă aşteptăm cu drag!</p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/6823/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>BAUHAUS sau povestea unei &#8220;Scoli de Arte si Meserii&#8221;</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/bauhaus-sau-scoala-de-arte-si-meserii/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/bauhaus-sau-scoala-de-arte-si-meserii/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 08 Nov 2011 09:23:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhitectura]]></category>
		<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti - Istorie & Arta]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Design Interior]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Mirel Banica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=6763</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="233" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/11/manifesto_bauhaus-233x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="manifesto_bauhaus" title="manifesto_bauhaus" /></p><p style="text-align: justify;">Este dificil sa faci inventarul a tot ceea ce a reprezentat scoala Bauhaus pentru arhitectura, designul, artele grafice sau fotografia secolului trecut. Istoria însăşi a Scolii Bauhaus, ce se definea, modest, drept <em>şcoală de arte şi meserii</em> se confundă cu istoria fascinantei perioade interbelice. Numele unor artişti moderni ca Vassily Kandisky sau Paul Klee se regăsesc în Bauhaus.</p>
<p style="text-align: justify;">Şi, mai important poate decât orice, moştenirea Bauhaus este încă vie şi se regăseşte oriunde în viaţa noastră cotidiană, de la designul obiectelor casnice la democratizarea luxului urban. Oraşul Bucureşti este încă plin de urmele arhitecturii “raţionale” de tip Bauhaus pe lângă care trecem adesea nepăsători, nefiind capabil să o identificăm. Deci, ce a fost Bauhaus? O sensibilitate transpusă în real, un stil de viaţă şi un stil artistic, unul dintre cele mai influente din vremea sa.  Sau un “simbol al celor creativi şi constructivi”, după cum spunea un critic de artă.</p>
<p style="text-align: justify;">In cadrul intilnirii vom prezenta istoria tumultoasă a mişcarii, evoluţia acesteia, principalele ei personalităţi, forme de expresie etc.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Conferinta este gazduita de nou-deschisa<strong> <a href="http://metropotam.ro/La-cumparaturi/Libraria-Bastilia-si-cafeneaua-din-al-9-lea-cer-art4114588147/">librarie Bastilia</a></strong>. Casa in care este adapostita a fost construita în 1913, de arhitectul Spiridon Cegăneanu. Cele trei corpuri ale cladirii au fost locuite de fratii Petrascu: doctorul Vasile Petrascu, pictorul Gheorghe Petrascu si Nicolae Petrașcu - directorul Revistei literatură și artă română.
Corpul de clădire in care functioneaza libraria a aparținut doctorului Vasile Petrașcu. </em></p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/bauhaus-sau-scoala-de-arte-si-meserii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Doamna cu licornul. Animale fantastice, simboluri si heraldica</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/doamna-cu-licornul/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/doamna-cu-licornul/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 17:47:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Limbi & Civilizatii vechi]]></category>
		<category><![CDATA[Monica Neațu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=6350</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/10/The-Lady-and-the-Unicorn-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="The-Lady-and-the-Unicorn" title="The-Lady-and-the-Unicorn" /></p><p style="text-align: justify;">Cultura europeană a dezvoltat, din cele mai vechi timpuri, <em>o gândire de tip simbolic</em> atunci când  încerca să cunoască, domesticească şi să se familiarizeze cu regnul animal. Bestiarele şi miniaturile medievale abundă în reprezentări animaliere, mai mult sau mai puţin reale, stemele seniorilor şi regilor sunt populate de monştrii hibrizi, iar personajele feminine sunt acompaniate de inorogi sau alte animale exotice.</p>
<p style="text-align: justify;">Locul fantasticului în raţiunea gesturilor şi reprezentărilor europene a fost influenţat de spaime, dorinţa de putere sau puritate a oamenilor, imaginarul integrându-se în real. <em>Spaima de pisica neagră,</em> ce mai populează imaginaţia contemporană, îşi află originile într-un trecut încărcat de temeri şi simboluri ce s-a integrat în mentalul secolului XXI. În această istorie simbolică nu doar animalele sunt reinventate şi învestite cu puteri deosebite, culorile îşi au şi ele destinul lor straniu, lor li se alătură fiinţe imaginate, jumătate om jumătate animal.  Heraldica medievală şi modernă este un exemplu grăitor în acest sens, însemnele principilor occidentali dar şi ale domnilor români ne oferă un fastuos spectacol vizual.</p>
<p style="text-align: justify;">Vă invit, aşadar, într-o lume fascinantă, în care animalele şi culorile se metamorfozează, capătă puteri nebănuite şi sunt asociate, într-un mod straniu, ritualului cotidian.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/10/New-Image.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-6351" title="New Image" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/10/New-Image.jpg" alt="" width="262" height="400" /></a></p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/doamna-cu-licornul/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Atelier de pictura pentru copii: Viata la sat (6-12 ani)</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/4203/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/4203/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Sep 2011 20:50:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Ateliere]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Irina Petreanu]]></category>
		<category><![CDATA[Pentru copii si adolescenti]]></category>
		<category><![CDATA[Practic]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=4203</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="214" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/03/Matisse-The-Romanian-Blouse-1940-large-1138602996-214x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="Henri Matisse &quot;La Blouse Roumaine&quot;" title="Henri Matisse &quot;La Blouse Roumaine&quot;" /></p><p style="text-align: justify;">Acest atelier de pictura urmareste doua lucruri: sa antreneze aptitudinile artistice ale copiilor si, in acelasi timp, sa le imbogateasca imaginarul cu repere noi, putin accesibile intr-un oras in care traim inconjurati de tot felul de masini si masinarii, beton si plastic. Prin pictura si modelaj in lut, copiii vor invata cate ceva despre lumea marginalizata a florilor, fructelor si animalelor care nu se nasc in supermarket sau la petshop. Vor descoperi culorile si frumusetea lucrurilor printre care au trait bunicii si strabunicii lor.</p>
<p style="text-align: justify;">Inainte de a incepe sa realizam o lucrare, ne vom documenta. Vom privi impreuna fotografii din sate romanesti, cu oamenii locului si animalele lor. Invatam cate ceva si despre geografie si directa ei influenta asupra tipului de locuinta potrivit fiecarei zone.</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 1
Desen - Motive decorative<strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Vom invata sa recunoastem motive decorative specific romanesti si sa descifram simbolurile cuprinse in ele. Ne vom inspira dupa covoarele taranesti (oltenesti sau moldovenesti) si portul popular (aflam cum se imbracau acum un secol oamenii care traiau la sat).<strong> </strong></p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 2
Modelaj - Personaje din lut <strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Vom modela in stilul ceramicii de Cucuteni un personaj sau mai multe (o hora), sau animalele care traiesc in ograda bunicii.</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 3
Iesire la Muzeul Taranului Roman</h3>
<p style="text-align: justify;"><strong>Atentie! Vizita la Muzeul Taranului Roman se va tine intr-o zi de sambata (ora 11:00), stabilita de comun acord cu lectorul cursului.</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Vizita la muzeu, fara realizarea unei lucrari practice. Vizitam si vedem lucruri pe care urmeaza sa le pictam in urmatoarele intalniri. Descoperim cum obiecte banale de care ne folosim zilnic se pot trasforma, din nevoia de frumos, in opere de arta (portile sculptate, furca de tors, vasele pictate etc.)</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 4
Pictura - Pictam oale de lut<strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Pe vase de lut ars, pictam modele decorative figurative (cocosii de Horezu) sau abstracte, cum se obisnuieste in diferite zone din tara, renumite pentru ceramica lor.</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 5
Pictura - Gospodaria bunicii<strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Pictam animalele din curte: aflam unde sunt ele adapostite, cu ce se hranesc si cum traiesc ele, pictam gradina si invatam sa recunoastem florile si legumele ingrijite de bunica, livada cu pomii ce tin umbra copiilor in zilele cu soare. Vom povesti si despre treburile care trebuie facute prin curte: cum fac bunicii focul in curte, cum coc painea, cum aduna puii cand se lasa seara, cum scot apa din fantana.</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 6
Desen - O sarbatoare la sat<strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Aflam care sunt obiceiurile satesti la diferite sarbatori: incondeierea oualor, mersul la colindat cu steaua, hora in centrul satului sau nunta vor fi pentru noi prilej sa invatam sa desenam oameni in costume frumos colorate si in ipostaze proprii evenimentului pe care dorim sa-l imortalizam.</p>

<h3 style="text-align: left;">Atelierul 7
Desen - Culorile satului: peisajele, vegetatia si arhitectura<strong>
</strong></h3>
<p style="text-align: justify;">Desenam case si gradini asezate pe dealuri sau la poalele muntilor, la marginea padurii sau pe langa rauri si impodobim plansa cu vegetatia specifica fiecarei zone (campie, deal, munte).</p>
<strong><em>NOTA: Va rugam tineti cont de faptul ca atelierele noastre</em> <em>nu se adreseaza copiilor cu nevoi speciale</em><em>.</em></strong>
<p style="text-align: justify;"></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>In imaginea de mai sus este tabloul "La Blouse Roumaine" de Henri Matisse.</em></strong></p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/4203/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
	
		<title>Descoperă Moara de hârtie şi Casa Memorială Gellu Naum</title>
		<link>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/descopera-moara-de-hartie-si-casa-memoriala-gellu-naum/</link>
		<comments>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/descopera-moara-de-hartie-si-casa-memoriala-gellu-naum/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Sep 2011 11:12:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>sandra</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Georgescu]]></category>
		<category><![CDATA[Scriere Creativa & Literatura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?p=6070</guid>
		<description><![CDATA[<p><img width="270" height="193" src="http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/wp-content/uploads/2011/09/moara-de-hartie-1-270x193.jpg" class="attachment-post-thumbnail wp-post-image" alt="moara-de-hartie-1" title="moara-de-hartie-1" /></p><p style="text-align: justify;"><strong><a href="../?s=comana">Fundaţia Calea Victoriei</a> şi </strong><strong><a href="http://moaradehartie.ro/">Moara de hârtie</a> vă invită să descoperiţi Comana – un loc plin de istorie, situat în imediata apropiere a Bucureştilor. Obiectivele pe care vă propunem să le vizităm în cel de-al doilea episod al acestei iniţiative sunt: </strong><strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gellu_naum">Casa Memorială Gellu Naum</a> şi <a href="http://moaradehartie.ro/">Atelierul – Muzeu Moara de hârtie</a> .</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Vom începe excursia cu vizitarea  Casei Memoriale în care Gellu Naum (1 august 1915 –  29 septembrie 2001) a scris şi a locuit o parte din viaţă. Vom asculta întâmplări adevărate din viaţa de zi cu zi a lui Gellu Naum, povestite de tanti Marioara, cea care ani de zile a fost martor la multe episoade din viaţa familiei Naum.</strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>“Nu exist</em><em>ă decât eternitatea </em><em>(?) din care via</em><em>ţa   este o formă, un accident. Iubesc acest accident. Când spun eternitate   mă gândesc la ceea ce curge, la fluviu şi acest accident sunt eu,   încântat şi îmi pare bine de cunoştinţă.”  - </em>Gellu Naum</strong></p>
<strong> </strong>
<p style="text-align: justify;"><strong>Vom continua excursia cu vizitarea <a href="http://www.circuit.ro/2011/08/08/moara-de-hartie/" target="_blank">Atelierului – Muzeu Moara de hârtie</a>, o iniţiativă de promovare a meşteşugurilor manufacturiere. Vom face o incursiune prin istorie şi vom afla informaţii extrem de interesante despre începuturile hârtiei în România şi în lume, despre legătoria de carte şi tiparul manual. Vom avea ocazia să vedem echipamente specifice acestor domenii, gravuri rare, tipărituri vechi, dar şi să ascultăm poveştile din jurul lor. Apoi, vom lua parte la un atelier de tipar înalt unde ne vom tipări singuri un fragment dintr-o poezie scrisă de Gellu Naum, pe o coală de hârtie realizată manual la Moara de hârtie.</strong></p>
<strong><em>Despre Comana</em></strong>
<p style="text-align: justify;"><strong><em>Comana </em></strong><strong><em>se află în Parcul Natural Comana</em></strong><strong><em>, </em></strong><em>cea mai mare arie protejată din Câmpia Română, cunoscută în special pentru Rezervaţiile de bujor şi ghimpe. Parcul Natural Comana se intinde pe 25.000 de hectare şi cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Este a doua zonă  umedă a României ca biodiversitate, după Delta Dunării.</em></p>
<p style="text-align: justify;"><em>TRANSPORTUL LA COMANA SE VA FACE CU MASINILE PERSONALE, CEI CARE NU AU MASINA VOR PARTICIPA PRIN AMABILITATEA CELOR CU MASINI, FUNCTIE DE LOCURILE DISPONIBILE. Organizarea pe masini va fi facuta de fundatie.</em></p>
<p style="text-align: justify;"><em>Plecarea din Bucuresti (Parcul Carol) va fi la ora 10:00 si evenimentul se va termina in jur de 14:00.</em></p>
<p style="text-align: justify;"><em>foto - Dan Persinaru
</em></p>
<p style="text-align: justify;"><em>
</em></p>]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/descopera-moara-de-hartie-si-casa-memoriala-gellu-naum/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

