curs budism
 

Vă invităm să citiţi un articol scris de Eduard Bucescu, lectorul cursului de Introducere în învăţătura budistă, care va avea loc în 18-22 iulie:

Legenda ne spune că după ce a atins iluminarea, Buddha nu a predicat în public vreme de 49 de zile. A dezvăluit primele sale învăţături în faţa a cinci oameni care îl însoţiseră cât timp el fusese călugăr cerşetor.

Primele trei predici ţinute de Buddha după iluminare sunt o chintesenţă a gândirii budiste şi poartă denumiri foarte pitoreşti. Cea dintâi predică se intitulează „prima învârtire a roţii dharmei“ şi se concentrează pe suferinţă, originea sa şi cum poate ea înceta. Suferinţa apare pe fondul ignoranţei şi a minţii noastre nedisciplinate.

La antipozi, fericirea poate fi dobândită prin disciplină şi transformarea minţii, cu alte cuvinte prin purificarea gândurilor noastre. Mintea se purifică dacă este golită de gândurile perturbatoare, numai astfel se atinge adevărata pace şi fericire. Insă golirea minţii este posibilă dacă reuşim să înţelegem natura fenomenelor şi să pătrundem natura realităţii. Iar această înţelegere se obţine, la rândul ei, prin antrenarea capacităţii noastre de concentrare. In fine, reuşita concentrării este direct dependentă de o bază etică solidă.

Această înlănţuire perfectă, de la etică la fericire, face subiectul primei „învârtiri a roţii dharmei“. Roata dharmei se mai învârte de două ori aducând noi elucidări şi completări adevărurilor enunţate iniţial. Cu al doilea prilej, Buddha subliniază importanţa identificării suferinţelor personale cu cele ale tuturor fiinţelor simţitoare. Tot acum el surprinde şi alte distincţii utile: trebuie să ne bizuim pe învăţătură, nu pe persoană, pe înţeles (pe spiritul învăţăturii), nu pe cuvinte (nu pe litera care ucide, cum ar spune apostolul Pavel).

Când roata dharmei se învârteşte pentru a treia oară, Buddha ajunge la concluzii rafinate despre absenţa existenţei inerente, despre faptul că fenomenele nu au o existenţă proprie. Nu suntem nici pe departe în pragul nihilismului, ci în plină filosofie subsumată aceluiaşi obiectiv de căpătâi: golirea minţii.

Mai există o roată celebră în reprezentările imagistice budiste, roata vieţii. Ea ilustrează ciclul de renaşteri prin care trecem ca rezultat al acţiunilor din trecut, al karmei. In butucul (centrul) roţii sunt reprezentate trei animale, porcul, şarpele şi cocoşul, care simbolizează ignoranţa, furia şi dorinţa. Aceste otrăvuri ne aruncă în ciclul încarnărilor (samsara) şi deci în suferinţa. Scopul suprem este de a ieşi din acest ciclu prin trezire. Sunt multe căi de a atinge trezirea: de la intrarea în ordinele călugăreşti, pelerinaje până la învârtirea moriştilor cu rugăciuni sau indispensabila meditaţie. Eckhart Tolle ne dă însă o soluţie la îndemâna tuturor: cea mai eficientă metodă de a ieşi de sub povara legii karmice este iertarea.

sursa imagine: theartwala.com


Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!