Images_collage_small
 

Va propunem un curs fascinant de istoria artei, cu Cosmin Ungureanu, o calatorie in mai bine de două milenii din cronologia artei europene, folosind instrumentele şi rigoarea disciplinei umaniste. Încercând să păstreze un echilibru cât mai stabil între popularizare şi informaţie de strictă specialitate, cursul vizează fixarea unor repere generale (artişti, evenimente, opere de artă celebre, inovaţii artistice, evoluţii stilistice etc.), în preambulul aprofundării anumitor aspecte sau situaţii particulare.

„Istoria artei” are o dublă semnificaţie. Mai întâi, această titulatură desemnează suma artefactelor încadrabile într-una sau alta dintre categoriile convenţionale ale artei (pictură, sculptură, desen, tapiserie, orfevrărie etc.), realizate de-a lungul mileniilor în anumite circumstanţe şi cu mize/finalităţi mai mult sau mai puţin cunoscute. „Istoria artei”, pe de altă parte, este însăşi disciplina livrescă, umanistă, care repertoriază, clasifică şi încearcă să desluşească semnificaţiile, mesajele încriptate sau, retrospectiv, rolul (social, politic etc.) jucat de anumite opere de artă.

Temele cursului de istoria artei se desfasoara astfel:

1.        Antichitatea greacă şi latină: fundamentele artei  europene (sec. V î. Chr – sec. IV d. Chr.)

  • configurarea idealului clasic – semnificaţii, posteritate, exemplaritate
  • arhitectura greacă: tipologii, structură, aparat decorativ; ordinele arhitecturale
  • evoluţia sculpturii şi ceramicii greceşti
  • arta romană între „vulgarizarea” moştenirii greceşti şi inovaţie

2.       Artă şi credinţă în Evul Mediu occidental (sec. VIII-XV)

  • „stilul” romanic şi „stilul” gotic – continuităţi şi transformări
  • catedrala ca nucleu al artei medievale;
  • evoluţia picturii şi sculpturii; artele „minore” – vitraliu, tapiserie, miniatură

 3.       Renaşterea italiană: resuscitarea / inventarea idealului antic (sec. XV-XVI)

  • conceptul de „Renaştere” şi avatarurile lui; periodizare, centre artistice şi artişti semnificativi etc.
  • inovaţii în reprezentare: perspectivă şi redarea spaţiului
  • trecerea de la „iconic” la „narativ”; gestualitate, expresie şi acţiune în pictură
  • reinventarea artei: mitologie, umanism, erotism

  4.      Centre şi periferii: difuzarea / „manierizarea” Renaşterii (sec. XVI)

  • traseul evolutiv şi „internaţionalizarea” Renaşterii târzii
  • convenţiile de reprezentare în pictura manieristă
  • „secolul de aur” al picturii veneţiene 

5.       Fervoare, retorică şi iluzia realităţii: arta în vremea Contrareformei (sec. XVII)

  • „Baroc” şi „Clasicism” – terminologie, periodizare, trăsături generale
  • artele şi retorica în Italia; „pictura tenebrelor” versus „clasicismul arcadian”
  • pictura în Ţările de Jos – inventarea „genurilor” artistice şi relativizarea realităţii
  • pictura vizionară în Spania

6.      Gracilitate rococo versus simplitate neoclasică (sec. XVIII)

  • evoluţia artelor în veacul luminilor – modificarea mecanismului de comandă, producţie şi diseminare
  • fenomenul The Grand Tour ca factor catalizator
  • „Rococo” versus „Neoclasicism” – terminologie, periodizare, trăsături generale

7.       Avatarurile modernităţii  (sec. XIX)

  • curente şi „episoade” artistice (romantismul, „Realismul”, „Şcoala de la Barbizon”)
  • Impresionismul: geneză, impact, inovaţii, teme artistice
  • postimpresionismul (neoimpresionism, simbolism, Nabis etc.)
  • Art Nouveau şi sinteza artelor

 8.      „Revoluţiile” secolului al XX-lea (c. 1900 – c. 1940)

  • rupturile decisive: cubismul şi fauvismul
  • mişcările de avangardă (futurismul, dadaismul, suprarealismul)
  • despărţirea de figurativ: pictura abstractă
  • revenirea la figurativ şi „noul clasicism” în epoca interbelică

Recomandări bibliografice – pentru cei interesati:

  • Ernst H. Gombrich, Istoria artei, Editura Pro, Bucureşti, 2007.
  • René GinouvÈs, Arta greacă, Meridiane, Bucureşti, 1992.
  • Françoix Chamoux, Civilizaţia greacă, Meridiane, Bucureşti, 1985.
  • Richard BRILLIANT, Arta romană de la Republică la Constantin, Meridiane, Bucureşti, 1979.
  • Pierre GRIMAL, Civilizaţia romană, Minerva, Bucureşti, 1973.
  • Erwin PANOFSKY, Arhitectură gotică şi gândire scolastică, Anastasia, Bucureşti, 1999.
  • Marcel PACAUT & Jacques ROSSIAUD, Epoca romanică, Meridiane, Bucureşti, 1982.
  • Jacques LE GOFF, Civilizaţia Occidentului medieval, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
  • Peter BURKE, Renaşterea europeană: centre şi periferii, Polirom, Iaşi, 2005.
  • Fred BERENCE, Renaşterea italiană, Meridiane, Bucureşti, 1969.
  • John SHEARMAN, Manierismul, Meridiane, Bucureşti, 1983.
  • Germain BAZIN, Clasic, baroc şi rococo, Meridiane, Bucureşti, 1970.
  • John Rupert MARTIN, Barocul, Meridiane, Bucureşti, 1982.
  • Hugh HONOUR, Neoclasicismul, Meridiane, Bucureşti, 1976.
  • Giulio Carlo ARGAN, Arta modernă: 1770-1970, Meridiane, Bucureşti, 1982.
  • Hugh HONOUR, Romantismul, Meridiane, Bucureşti, 1983.
  • Pierre FRANCASTEL, Impresionismul, Meridiane, Bucureşti, 1977.

Imagine sus : Colaj istoria artei preluat de aici: http://www.arthistorymom.com/art-projects/art-history-memory-game-with-free-printable/

Video: Regia Vlad Trandafir – www.colturidebucuresti.net

Inscrie-te la acest atelier »

Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!