Filip Iorga
 

S-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni, Bărbuleştii din Poiana, înrudiţi prin alianţă cu boierii moldoveni Străjescu şi cu nobilii saşi von Kraus. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Masterat în Istoria ideilor şi mentalităţilor, la aceeaşi facultate, cu stagiu de studii la Universitatea Paris IV Sorbona (2006). Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză despre mitologiile genealogice ale familiilor boiereşti (2011; coordonator prof. Lucian Boia). Stagiu de cercetare la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, Universitatea Paris IV Sorbona (2009-2010). Studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (2012-2013), Director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (ianuarie-septembrie 2013). În prezent este cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Culturale. Colaborator al revistelor România literară şi Secolul 21. Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale.

A publicat volumele Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012; E-book, 2013), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Editura Humanitas, Bucureşti, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), studii şi articole în volume colective (printre acestea, Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, coordonator şi coautor Mihai Dim. Sturdza şi Istoria României în texte, coordonator Bogdan Murgescu). A participat, alături de AALLRR Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului Coroana română la 140 de ani (Curtea veche, 2008) şi a revizuit volumul cu literele P-Q din dicţionarul Victimele terorii comuniste de Cicerone Ioniţoiu (Maşina de scris, 2006). A publicat cca. 50 de articole şi studii în reviste din România şi din străinătate. Autorul chestionarului Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, ai marii burghezii şi ai elitelor intelectuale româneşti (în cadrul acestui proiect, a efectuat un stagiu de documentare la Paris, în 2011-2012).

Convorbiri cu: Lucian Boia, Barbu Brezianu, Lena Constante, Gabriela Defour-Voiculescu, Jean Delumeau, Neagu Djuvara, arhim. Mina Dobzeu, Ion Irimescu, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Lydia baronesse Løvendal, Ion Lucian, Angela Marinescu, Pericle Martinescu, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall, Mircea Horia Simionescu, Profira Stoicescu, arhim. Petroniu Tănase, Constantin Ţoiu şi cu zeci de descendenţi ai vechilor elite româneşti.

Blog personal: poianamosnenilor.wordpress.com                                   .

 


Newsletter

Aboneaza-te la newsletterul nostru pentru a primi pe email informatii despre cele mai noi ateliere si evenimente!