Navigind spre Bizant

Cursul propune o intilnire cu civilizatia bizantina, pornind de la relatari de calatorii celebre care acopera in mare intreaga perioada a Imperiului Bizantin (330-1453).

Fiecare lectie va reconstitui un itinerariu, incercind sa infatiseze auditoriului peisajul fizic, mediul urban, mijloacele de transport, marile monumente, viata de zi cu zi, asa cum presupunem ca le-a intilnit calatorul nostru in epoca sa.

Astfel cursul va prezenta integrat istoria politica, intelectuala, economica, religioasa si istoria artei dintr-o epoca data.

1. Prima intilnire va fi dedicata calatoriilor pelerinei Egeria si ale Sf Ioan Casian. Doi aristocrati, unul din capitala Imperiului Roman, celalalt dintr-o provincie periferica, au intreprins multe calatorii de-a lungul si de-a latul imperiului. Cu ajutorul lor, vom porni din Scitia Minor, patria lui Ioan Casian, in jurul anului 380, pentru a naviga pe Marea Neagra, a trece prin Constantinopol si a ajunge, in cele din urma, in desertul populat cu monahi al Egiptului.

2. A doua intilnire va parcurge itinerariul invers, din pustiul prietenos al monahilor spre desertul sufletesc al marii cetati. Este vorba, de data aceasta, de calatoriile monahului invatat Ioan Moschos, care ne relateaza dialogurile avute cu marile figuri ale crestinismului de la cumpana secolelor VI si VII.

3. In ce-a de-a treia intilnire vom lua calea razboiului, ca niste imaginari reporteri de front, cu armatele generalilor Narses si Belizarie, mari conducatori de osti ai Imparatului Iustinian I. Aici vom redescoperi Italia de dupa primele regate barbare, Orientul cu temuta armata sasanida si, in cele din urma, vom contempla singura victorie trainica a imparatului, biserica Sfanta Sofia.

4. Maxim Marturisitorul ne va fi ghid in ce-a de-a patra intilnire pe drumurile unui imperiu ce se micsoreaza si in disputele tot mai rafinate asupra naturilor umana si divina in persoana lui Iisus Hristos. Din Palestina la Constantinopol si nordul Africii, apoi la Roma si inapoi in capitala imperiului, aceeasi problema preocupa omul bizantin: cine este Dumnezeul in care crede?

5. In secolul al IX-lea, cind recucerirea intregului teritoriu roman nu mai este posibila decit in discursuri oficiale, Bizantul gaseste o alta cale de a fi universal: trimitind misionari in toate colturile pamintului. Prototip al acestora sint Sfintii Chiril si Metodie, evanghelizatorii slavilor. Drumurile lor ne descriu o Europa rasariteana ce se trezeste din secolele intunecate, si cum din diferite limbi slave unificate prin traducerea Scripturii si a liturghiei se naste o mare cultura, cea a slavonei medievale.

Acest curs va fi continuat printr-o serie de alte cinci prelegeri, acoperind perioada din sec X in sec XV.