Atelier de dictie si de vorbire pentru copii

Vorbirea, sunetul, cuvântul, s-au născut din necesitate şi, paradoxal, de cele mai multe ori se uită necesitatea şi se abundă în termeni lipsiţi de valoare. Copilul începe să vorbească din necesitate. Primele cuvinte se adresează nevoii de ocrotire, dar înainte anunţă prin plâns sonor orice nevoie sau dorinţă. O exprimare corectă satisface mai repede necesităţile unui om, întrucât ele sunt înţelese şi rezolvate la timp. Propoziţia exprimă personalitate şi identitate.

Formarea unei persoane depinde foarte mult de procesul mental, iar procesul mental se traduce prin vorbire, aşadar vorbirea potenţează gândirea şi invers. Este un cerc care dezvoltă personalitatea umană, iar, mai tîrziu, supremaţia individului. Oamenii care se exprimă confuz sau nu-şi duc ideile la capăt sunt în general ocoliţi şi reuşesc mai greu să-şi îndeplinească planurile.

Vorbirea este însă şi un proces care se învaţă pe tot parcursul vieţii. Nu e niciodată prea târziu sau prea devreme să înveţi o exprimare corectă, concisă şi clară, sau o nouă asociaţie de idei: ele dau măsura creativităţii. Vorbirea e o introducere în viaţă, tot timpul ne prezentăm ca oameni, la şcoală, în familie, între prieteni, în profesie. Primul pas este să înveţi să asculţi, apoi să te asculţi, să înţelegi dacă te-ai exprimat bine sau nu.

Copiii sunt animaţi de energie, deseori se reped, şi fiind vorba de un proces imitativ, preiau fără să-şi dea seama greşelile mediului. Cursul stimulează conştientizarea acelor greşeli, precum şi a celor personale, şi creerea unor punţi de comunicare şi implicare într-o societate bine determinată, în care fiecare copil se afirmă prin individualitatea sa, nu prin imitaţie.

Ceea ce urmăreşte cursul de vorbire şi dicţie pentru copii:

Dezvoltarea comunicativităţii, dezinhibarea şi stimularea creativităţii

Integrarea activă  şi exprimarea personalităţii într-un grup

Conştientizarea identităţii proprii şi eliminarea imitaţiei involuntare a defectelor de vorbire din mediul social (prezentatori TV, personalităţi TV-radio, prieteni, rude)

Conştientizarea propriului tip de vorbire şi a eventualelor defecte- precipitarea,  ,,înghiţirea’’ finalurilor de cuvinte, vorbirea ,,moale’’ şi nearticulată  corespunzător, consoanele sau vocalele pronunţate incorect (rârâit, sâsâit, moldovenisme, ardelenisme, etc.), şi aşa mai departe.

Acumularea şi exersarea cunoştinţelor pentru îndreptarea defectelor.

Identificarea şi manipularea sunetului ca expresie a unui implus firesc, exprimarea liberă  a sentimentelor

Ordonarea ideilor

Utilizarea râsului ca identitate şi eliberare.

Dobândirea şi dezvoltarea libertăţii vocale.

Stăpânirea emoţiilor şi a timidităţii.

Folosirea cuvântului ca AMIC sau INAMIC, liniştirea, manipularea, terapia prin cuvânt.

Ce vom face efectiv:

Exerciţii de respiraţie pentru mărirea capacităţii vocale, precum şi împotriva pierderii suflului datorită timidităţii sau agitaţiei.

Exerciţii pentru consoane şi vocale.

Jocuri pentru stăpânirea mecanismelor de articulaţie.

Exerciţii individuale pentru defectele personale.

Jocuri şi exerciţii de grup, pentru libertate vocală, ritm, energizare şi volubilitate.

Jocuri şi exerciţii pentru utilizarea sunetului şi a cuvântului într-un scop precis, diferenţierea lor prin intenţie.

Exerciţii de stăpânire a emoţiilor, de vorbire în public şi de captare a atenţiei.

Exerciţii de coordonare şi corelare a vorbirii cu o mişcare complexă.

Rostirea unui text pe efort fizic sau în cadrul unor jocuri.